Știri europene

Publicat în Dilema Veche nr. 401 din 20-26 octombrie 2011
Ce se mai întîmplă cu presa culturală europeană jpeg

Presseurop.eu este un proiect foarte deştept, iniţiat de Courrier International şi finanţat în parte din fonduri europene. Ce-mi place cel mai mult este că pot citi şi ce se scrie în presa din ţări europene ale căror limbi nu le cunosc. În felul acesta, „scap“ din chingile presei scrise în „limbile principale“ din UE. E cît se poate de folositor să dai din cînd în cînd o raită şi prin ziare din ţările „mici“, amestecînd informaţiile şi opiniile cu ce ai găsit în ziarele ţărilor „mari“: te confrunţi direct cu diversitatea europeană. Aşa că, fără alte comentarii, montez mai jos un amestec de ştiri de pe presseurop.eu. Selecţia şi ordinea, desigur, îmi aparţin. 

Preşedintele portughez contestă cuplul „Merkozy“. După Roma, Lisabona contestă şi ea cuplul „Merkozy“ şi capacitatea sa de a dirija destinul UE: „Anibal Cavaco Silva s-a ridicat furios împotriva cancelarului Angela Merkel şi a preşedintelui Nicolas Sarkozy“, titrează Publico. Potrivit cotidianului din Lisabona, preşedintele Republicii şi-a manifestat, cu ocazia unei deplasări în Italia, în 12 octombrie, neliniştea în faţa apariţiei în sînul Uniunii a unui „comitet director, nici recunoscut şi nici mandatat, căruia nu-i pasă de instituţiile comunitare şi limitează marja lor de mişcare“. Şeful statului portughez a adăugat că este vorba, în cazul de faţă, de o cale „greşită“ şi „periculoasă“ pentru a răspunde crizei europene. Soluţia la criza euro trece, în concepţia sa, prin „aprofundarea guvernanţei economice europene“, printr-o întărire a metodei comunitare, cu Comisia ca „nucleu instituţional“. A fost „discursul care lipsea în Europa“, se bucură Publico. 

În aşteptarea prăbuşirii. Gazeta Wyborcza avertizează că UE nu mai are timp pentru a îndepărta criza din zona euro. Cotidianul din Varşovia rezumă principalele puncte ale planului prezentat de José Manuel Barroso în faţa Parlamentului European în 12 octombrie. „Susţineţi băncile. Salvaţi Grecia. Sporiţi cooperarea în zona euro.“ Problemele pe care planul încearcă să le rezolve sunt legate între ele, notează GW, şi în timp ce „diagnosticul a fost cunoscut de mult timp, reţeta este foarte costisitoare. Munca la schiţarea unui plan de salvare a trenat, cu politicieni din UE temători de reacţia alegătorilor, după ce veniseră deja în ajutorul băncilor în 2008 şi 2009“. „Va reuşi Europa să evite colapsul?“ se întreabă ziarul. Toate speranţele se îndreaptă acum spre „pachetul cuprinzător“ care va fi pus pe masă de Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy la sfîrşitul lui octombrie. „Dacă acest lucru va eşua, momentul sentinţei este aproape“, conchide Gazeta Wyborcza. 

O extindere plină de iluzii. Săracul! Pe 12 octombrie, Comisarul european pentru Extindere avea sarcina ingrată de a prezenta raportul anual al Bruxelles-ului privind nouă ţări – Croaţia, Turcia, Islanda, Macedonia, Muntenegru, Albania, Serbia, Bosnia şi Kosovo – care doresc să devină membre ale Uniunii Europene. Această prezentare a fost oarecum suprarealistă. Organizată ca şi cum nimic grav nu s-ar întîmpla în UE, ca şi cum totul s-ar petrece în mod normal. Stefan Füle nu este ceea ce s-ar putea numi un tip hazliu, dar asta nu l-a împiedicat să declare că viitorul Europei se prezintă bine. Iată cît de eficace este strategia UE! Europa îşi impune exigenţele şi ţările care vor să devină membre se democratizează. 2011 este un an bun pentru extindere, a susţinut Stefan Füle. Un optimism de faţadă, deoarece nici comisarul nu crede ceea ce zice. Adevărul, mai puţin încîntător, este că mai multe dintre ţările care aşteaptă la uşa Europei au probleme grave, iar nici UE nu mai pare în măsură să se mai extindă. (Annika Ström Melin, în Dagens Nyheter, 12 octombrie) 

„Occupy Frankfurt“. Deturnînd numele mişcării de protest de pe Wall Street, Frankfurter Rundschau se bucură de succesul manifestaţiilor din 15 octombrie. „În Europa şi în lumea întreagă“ – 951 de oraşe, 82 de ţări – zeci de mii de persoane au protestat împotriva „băncilor atotputernice şi a oamenilor politici care nu reacţionează“. 8000 de persoane s-au adunat la Frankfurt, sediu al Băncii Centrale Europene, 10.000 la Berlin, şi chiar şi oraşul foarte burghez Dusseldorf a văzut 800 de persoane mobilizîndu-se. „Este un început, şi nu e rău deloc“, consideră cotidianul de stînga, subliniind că tocmai clasele mijlocii sînt cele care riscă să devină „săracii educaţi“ ai viitorului, care revendică un principiu simplu: economia trebuie să rămînă în serviciul omului şi nu invers. „Aşteptînd, această rezistenţă poate fi înţeleasă ca un semn: pagubele cauzate de crizele capitalismului nu pot fi disimulate. Căderea pieţelor transformă în cenuşă satele Potemkin pe care şelitele politiceţ cred că încă le administrează“. 

Satele Potemkin. Aţi auzit vreodată de expresia „sat Potemkin“? La sfîrşitul secolului al XVIII-lea, elitele din Rusia se străduiau să arate lumii să erau mult mai puternice decît erau cu adevărat. În acest context, ţarul de la Sankt Petersburg a decis efectuarea unei vizite a demnitarilor străini de-a lungul fluviului Nipru, pentru a le arăta cît de mulţumiţi erau ţăranii din Ucraina, care fusese ocupată de curînd, în legătură cu noua conducere rusă. Ştiind că occidentalii nu se vor aştepta la o manipulare – demnitarii erau britanici, francezi şi prusaci –, mareşalul Potemkin a construit sate mobile de-a lungul rîului, exact prin zonele pe unde urmau să treacă ambarcaţiunile cu demnitari străini. Iar străinii au văzut ţărani care strigau şi erau plini de veselie, făcîndu-le cu mîna de pe maluri şi elogiind-o pe Ecaterina cea Mare. După ce demnitarii au trecut de primul sat, Potemkin a mutat oamenii mai departe, în timp ce ambarcaţiunile staţionau pe durata nopţii. ş...ţ Cheia spre înţelegerea acestei manipulări şi a succesului „satului Potemkin“ este faptul că străinii au vrut să creadă acest lucru, pentru că aveau nevoie de un succes în Rusia. [...] Demnitarii au văzut lumea pe care voiau să o vadă, nu cea care era de fapt. (David McWilliams, în Irish Independent, 12 octombrie)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.