Şoarecele penal şi pisica procedurală

Publicat în Dilema Veche nr. 217 din 13 Apr 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ioana Maria Vlas a fost eliberată după aproape cinci ani de arest preventiv, iar dosarul "Zambaccian" a fost returnat la DNA de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ceea ce înseamnă că procurorii vor trebui să refacă urmărirea penală. Omul simplu care se uită la ştiri nu pricepe mai nimic din asta: rezultă că Ioana Maria Vlas a stat la închisoare degeaba, iar dosarul soţilor Năstase trebuie luat de la început, căci ce s-a făcut pînă acum nu e bine. Evident, poveştile sînt mult mai complicate, dar orice om de bun-simţ poate trage asemenea concluzii. Şi, după aceea, ajunge repede la concluzia generală: justiţia românească merge prost. Nu-i nici o noutate în asta. Problema este că, pe termen scurt, tinde să meargă şi mai prost. Un recent raport al Societăţii Academice din România (

) atrage atenţia că proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă care amendează Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, adoptat de Senat pe 19 martie 2008, "ar putea crea cel mai permisiv regim pentru infractori din Europa". SAR se referă la cîteva articole care pot crea probleme: interceptările convorbirilor telefonice nu se mai pot face, în regim de urgenţă, printr-o autorizaţie emisă de procuror, care să fie ulterior confirmată de judecător (aşa cum se întîmplă în Germania, Belgia, Polonia, Norvegia, Olanda etc.); percheziţia domiciliară se poate face numai după prevenirea persoanei percheziţionate cu privire la obiectele sau înscrisurile pe care investigatorul doreşte să le obţină prin această procedură; procurorii au pierdut competenţa de a interzice celor urmăriţi penal să părăsească localitatea sau ţara pe durata anchetei. Concluzia SAR este că "aceste modificări subminează sistemul de ripostă împotriva criminalităţii, iar acest fapt are consecinţe grave nu doar pentru România, ci şi pentru celelalte ţări cu care avem relaţii de colaborare în materie penală". "Celelalte" ţări sînt în primul rînd cele din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, SAR admite că varianta de acum este mai bună decît cea anterioară, trimisă spre promulgare şi înapoiată de preşedintele Băsescu pentru a fi reexaminată. Şi aici vine toată "frumuseţea" poveştii... Cît de bune sînt Codul Penal şi Codul de Procedură Penală rămîne de stabilit în practică, de către specialişti. Dar "istoria" adoptării este interesantă şi pentru noi, muritorii de rînd, cei care nu (mai) avem încredere în justiţie. Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea celor două Coduri a fost adoptată de Guvern pe 6 septembrie 2006 şi trimisă la Parlament pentru aprobare pe 12 septembrie 2006. Senatul a propus respingerea ordonanţei şi, pe 6 noiembrie 2006, a trimis proiectul la Camera Deputaţilor. Acolo a stat un an la Comisia Juridică, unde a fost "îmbogăţită" cu amendamente considerate periculoase (de exemplu, interceptările telefonice nu mai puteau fi efectuate decît după prevenirea celui interceptat, şi alte asemenea "inovaţii" care urmăreau să asigure respectarea "drepturilor celor anchetaţi"). Camera Deputaţilor a votat în unanimitate această variantă, cu amendamentele ei cu tot. Preşedintele României a refuzat să promulge legea şi a retrimis-o la Parlament, pe 20 noiembrie 2007, solicitînd eliminarea acelor amendamente care ar face imposibilă sau ineficientă urmărirea penală. Faţă de acele amendamente au avut însă reacţii publice şi ambasadorii Statelor Unite, Marii Britanii şi Olandei. (Iar dacă trei ţări de un asemenea calibru au reacţionat public e limpede că au existat reacţii şi din partea altora, pe canalele diplomatice). Senatul a rectificat unele amendamente (au rămas însă unele lucruri problematice, după cum argumentează SAR) şi a votat - din nou - în unanimitate proiectul de lege. Nu-mi aduc aminte ca în cele două Camere ale Parlamentului României să fi existat asemenea unanimităţi - poate doar la votarea salariilor parlamentarilor... Aşa că "frumuseţea" poveştii în asta constă: se "bagă" nişte amendamente cusute cu aţă albă, se cade de acord "transpartinic" şi se votează unanim, ca să "dăm un semnal" că toate partidele vor reforma în justiţie, iar dacă nu ţine figura şi avem reacţii contra, revenim, mai scoatem cîte ceva din lege (dar mai şi lăsăm, să nu creadă preşedintele că e de capul lui...), şi iar votăm unanim, ca să mai dăm un semnal... Partea proastă este că acest joc de-a şoarecele penal şi pisica procedurală nu mai are loc în curtea noastră umbroasă, în care sîntem feriţi de priviri indiscrete. Se vede totul. Sîntem în Uniunea Europeană şi avem de respectat nişte reguli ale jocului nu doar aşa, de dragul regulilor în sine, ci pentru că îi încurcăm pe ceilalţi - oameni serioşi, pentru care dreptatea e dreptate, nu alba-neagra. Într-un fel, era mai bine dacă se activa clauza de salvgardare în domeniul justiţiei: ne-ar fi arătat fără echivoc stadiul în care ne aflăm şi i-ar fi lăsat pe parlamentarii români cu "unanimitatea nereperată". Departe de a fi o chestiune strict juridică şi politică, reforma în justiţie este una de mentalităţi, de "cultură": ne-am obişnuit cu ideea că legile sînt, şi ele, "negociabile" şi supuse interpretărilor şi pertractărilor de tot felul. Da, ştim că nu trebuie încălcate, dar avem destulă inventivitate pentru a le ocoli. Iar cînd o asemenea "inventivitate" înfloreşte şi în Parlament, nici UE nu prea mai are ce face...

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

imelda staunton netflix jpg
EXCLUSIV Imelda Staunton, regina din „The Crown“: „Elisabeta a fost mai înțelegătoare cu Prințesa Diana decât ne dăm seama“
Într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“, Imelda Staunton, cea care a preluat interpretarea vârstei a treia a Reginei Elisabeta, povestește cât de complicat a fost de însușit o perioadă neagră din existența Coroanei.
Irene Cara FOTO Profimedia jpg
Actrița și cântăreața Irene Cara a fost găsită moartă în casă. Rolurile care au făcut-o celebră
Interpreta din filmele "Fame" şi "Flashdance" avea 63 de ani și a murit în casa ei din Florida. Nu se cunosc deocamdată cauzele decesului ei.
Franta Danemarca FOTO EPA EFE jpg
Franța-Danemarca. Știm care este prima echipă calificată în optimi
Echipa națională a Franţei a jucat cu selecționata Danemarcei, sâmbătă, pe Stadium 974 din Doha, în Grupa D.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.