Se va adopta Constituţia Europeană?

Publicat în Dilema Veche nr. 156 din 1 Feb 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Preşedinţia germană a UE şi-a stabilit ca prioritate relansarea dezbaterii asupra Tratatului constituţional. Şi-a făcut, nemţeşte, calendar de activităţi întru relansare şi a discutat şi cu ţările care urmează la preşedinţia UE în semestrele viitoare, pentru a se asigura că procesul va continua. Deocamdată însă, dezbaterea tinde să se relanseze singură. La Madrid a avut loc o reuniune a celor 18 state care au aprobat Tratatul constituţional. S-a încheiat cu concluzia că proiectul Tratatului nu trebuie abandonat, ci îmbunătăţit. Ministrul de Externe al Spaniei, Miguel Angel Moratinos, a spus chiar că textul actual trebuie lărgit, urmînd să conţină capitole referitoare la subiecte precum imigraţia, lărgirea Uniunii, energia sau schimbarea climatului. Aşadar, stufosul document - de necitit pentru un cetăţean mediu - ar urma să devină şi mai stufos. Or, mulţi analişti au spus că semi-eşecul Constituţiei Europene se datorează, printre altele, şi dificultăţii de a o face "comunicabilă" şi digerabilă pentru cetăţeanul obişnuit. În virtutea acestui fapt, unele ţări solicită tocmai simplificarea lui: Cehia, Polonia şi Marea Britanie (care încă nu au aprobat Tratatul) s-au şi pronunţat în acest sens. Se profilează, aşadar, două tabere: una a "amicilor Constituţiei", care vor ca actualul Tratat să-şi continue drumul spre adoptare, şi una a "revizioniştilor", care sînt de părere că, dacă oricum procesul e blocat, trebuie profitat de ocazie pentru a simplifica lucrurile. Dar la această formă a Tratatului s-a ajuns în urma unor lungi negocieri, în cadrul unei comisii din care făceau parte nume grele şi cu vechime ale politicii europene (fostul preşedinte francez Valéry Giscard d’Estaing, fostul premier italian Giuliano Amato, fostul premier belgian Jean-Luc Dehaene şi alţii). La terminarea lucrărilor, şi Giscard d’Estaing, şi Romano Prodi (preşedintele de atunci al Comisiei Europene) au afirmat că cu greu s-ar fi putut obţine un rezultat mai bun. În cuvintele lor se citea însă mîndria faţă de proceduri, faţă de stilul tratativelor, nu faţă de "produsul finit". Ce-i drept, în atîtea decenii de existenţă şi după atîtea extinderi, politica europeană a perfecţionat la maximum arta tratativelor, tehnica pertractărilor, subtilitatea procedurilor, capacitatea de a împăca toate caprele şi toate verzele imaginabile, prezente şi viitoare. Germania va reuşi, probabil, să readune în jurul mesei energiile politicienilor europeni, pentru a-i determina să împingă înainte proiectul constituţional. Dar se joacă ultima şansă: un nou eşec va fi ultimul şi "ideea de Constituţie Europeană" va intra în adormire pentru mulţi ani, dacă viitorul apropiat nu va aduce un pas înainte. Or, viitorul apropiat e la fel de neclar ca şi în 2005, cînd referendumurile din Franţa şi Olanda au blocat procesul de adoptare. Chiar mai mult: euroscepticismul creşte chiar şi în ţări altădată "optimiste", iar moneda euro - semnul cel mai clar şi mai concret al Europei Unite - stîrneşte nemulţumiri în majorităţi semnificative de cetăţeni din ţări importante (Germania, Franţa, Italia etc.). Tendinţa cetăţenilor este de a pune insatisfacţiile vieţii de toate zilele pe seama Bruxelles-ului, cu procedurile şi normele sale greoaie, cu politicieni şi birocraţi rupţi de realitate, departe de oameni şi de nevoile lor. Cu alte cuvinte, atmosfera din opinia publică e mai proastă decît acum cîţiva ani. Şi va fi greu pentru politicieni să le explice cetăţenilor nemulţumiţi că adoptarea Constituţiei nu le-ar fi făcut viaţa mai grea, ba chiar ar fi ajutat poate Uniunea să funcţioneze mai bine. Ce-i drept, nici politicienii nu se grăbesc să-şi cheltuiască energiile pentru a le vorbi cetăţenilor despre viitorul luminos şi îndepărtat pe care îl poate asigura Constituţia. Dimpotrivă: de cîte ori se apropie campania electorală, politicienii se pliază pe "cerere" şi le vorbesc oamenilor despre durerile locale şi naţionale. Vezi cazul Franţei, care se pregăteşte de prezidenţiale: cei doi candidaţi vorbesc mai mult despre "întărirea rolului Franţei în lume" decît despre "dizolvarea" Franţei în suprastatul european. Iar Berlusconi le-a vorbit italienilor în campanie despre ieşirea ţării din zona euro: asta voia publicul, asta i-a dat. Devine interesant. Dacă nici rigoarea nemţească nu va reuşi să planifice şi să organizeze adoptarea pînă la capăt a Tratatului constituţional, atunci nu mai e nimic de făcut. Problema e că, după aceea, cetăţenii vor avea ce să arate cu degetul şi vor trage rapid concluzia definitivă că Europa asta unită nu le aduce nimic bun.

image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.
image png
image png
O întîlnire destinală: dna Monica Lovinescu
Îmi cer scuze, oricum, și rămîn un mare fan al minunatului cuplu parizian.
image png
Gerontocrații
Unii cred că nu peste multă vreme vom ajunge să fim conduși (fie și disimulat) de IA.
image png
image png
Kofola de catifea
Adoptat mai des, nu ar aduce decît bine.
image png
La Mamaia. În 1981
Întrucît eu păream participantul cumva „dislocat” al întîlnirilor zilnice, doamna doctor hotărî să mă includă în ecuație.
image png
Înjosire și înjoseală
O simplă substituție de sufix produce efecte stilistice majore.
image png
„Faci sau nu faci;
nu există «cum»“
Cu alte cuvinte, se victimizează, justificîndu‑și alegerile, de care nu ar fi, astfel, responsabil.
image png
Mouratoglou?
Sperînd că „hoţii” vor fi prinşi. Sperînd la altă viaţă. Sperînd. Disperînd.
p 7 Jim O Neill jpg
Ce înseamnă Sudul global?
n lipsa unei prescurtări alternative, ei vor continua să folosească termenul „Sud global”.
image png
Țara automatizărilor
Automatizările necesită aproape permanent și o asistență umană.

Adevarul.ro

image
Situație scandaloasă în Ungaria pentru mai mulți români care voiau să ajungă la Viena cu trenul. „Blesteme și înjurături”
Mai mulți români care călătoreau cu trenul dinspre București spre Viena au avut parte de o surpriză neplăcută la Budapesta. Întâmplarea a fost relatată pe rețelele de socializare de unul dintre călători.
image
Lacul din România care crește continuu, interzis. De ce nimeni nu mai are voie să se apropie de ape VIDEO
Un lac format natural, în ultimii 15 ani, într-o fostă carieră minieră din Hunedoara este considerat riscant, după ce a atins adâncimi impresionante, iar oamenii nu mai au voie să se apropie de el
image
Viața în cel mai mic sat de munte din România. Toate gospodăriile au fost îngrămădite pe un deal VIDEO
Merișoru de Munte se numără printre cele mai mici sate din România. Gospodăriile sale sunt înghesuite pe un deal, iar în sat locuiesc permanent câțiva vârstnici. Așezarea pitorească din Ținutul Pădurenilor îi atrage pe turiști.

HIstoria.ro

image
Muzica elitelor otomane
Muzica clasică otomană reprezintă o muzică orientală cultă, una a elitelor, practicată la Curtea sultanului otoman, cu diferite ocazii. Ea apare ca muzică de Curte a conducătorilor politici din Orientul Apropiat și Mijlociu, fiind o muzică echivalentă a muzicii simfonice din vestul Europei.
image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.
image
Vizita lui Cuza la Istanbul, după Unirea din 24 ianuarie 1859: Turcii resping, jigniți, bacșișul!
După Unirea din 24 ianuarie 1859, un eveniment major pentru Domnia lui Cuza l-a constituit vizita domnitorului la Constantinopol.