Şcoală pe butuci

Publicat în Dilema Veche nr. 127 din 29 Iun 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În Franţa, cinci romancieri de succes s-au supus, anul acesta, de bunăvoie, examenului de bacalaureat, în acelaşi timp şi cu aceleaşi subiecte ca şi elevii. Figaro littéraire a organizat această "simulare" chiar în sediul redacţiei sale, publicînd apoi tezele romancierilor şi notele obţinute (detalii în Dilemateca nr. 2, apărută pe 30 iunie). "Experimentul" organizat de Figaro littéraire denotă un anume stil de a privi bacalaureatul: este, desigur, un examen concluziv al studiilor liceale, dar şi o experienţă de viaţă, o "valoare socială şi culturală" împărtăşită. Cei cinci romancieri (nici unul nu a luat nota maximă!) au declarat că "al doilea bac" i-a făcut să retrăiască amintirea "celui dintîi" - cu toate ale vieţii şi ale societăţii din vremea cînd au terminat liceul. Într-un fel, "simularea" aceasta poate fi privită şi ca un mod de a promova "ideea de bac". În Italia, subiectele de la "examenul de maturitate" (aşa se numeşte acolo) sînt întotdeauna generoase şi destul de libere, căutînd să pună în valoare tocmai capacitatea absolvenţilor de liceu de a sintetiza într-un mod personal cunoştinţele şi abilităţile dobîndite pe parcursul studiilor: la literatură, de pildă, întotdeauna li se cere elevilor să elaboreze un eseu, iar ceea ce contează în notare este nu atît reproducerea informaţiilor din manual, cît capacitatea de a construi un text pe o temă dată. Şi elevii italieni privesc acest examen chiar ca pe o intrare în viaţă şi o modalitate de autoevaluare, dincolo de nota obţinută: fiecare vrea să ştie, în primul rînd pentru sine, de ce anume este în stare. În Germania, la fel: nota de la bacalaureat contează în obţinerea unui loc la o universitate mai bună, aşa încît toată lumea îl ia în serios. Şi exemplele ar putea continua. Am parcurs, în săptămînile trecute, ziare străine, vrînd să descopăr ce şi cum se scrie acolo despre bac. Am constatat că se discută despre substanţa lucrurilor, despre fondul examenului: cum au fost subiectele, ce competenţe şi abilităţi li s-au cerut elevilor, cum era "bacul de odinioară" şi în ce măsură a evoluat sistemul, care e importanţa socială a examenului, ce şanse au absolvenţii pe piaţa muncii. Analişti, sociologi, manageri, scriitori comentează, fiecare din perspectiva sa, acest moment-cheie în viaţa societăţii: intrarea în scena publică a unei "noi promoţii de adulţi". Am mai constatat că bacalaureatul e, în toate ziarele serioase, subiect de prima pagină. Şi m-am întors la noi. În ultimele zile, şi ziarele noastre au fost pline de ştiri şi comentarii despre examenul de capacitate şi cel de bac. Cantitativ, sîntem "ca ei". Dar nivelul şi temele discuţiei sînt din altă lume: una subdezvoltată, lipsită de încrederea în sine şi de conştiinţa propriei identităţi. La noi s-a scris şi s-a discutat despre organizarea dezastruoasă, despre faptul că un jurnalist de la Adevărul a intrat în posesia subiectelor fără nici o oprelişte, despre "baremul greşit" la proba de limba română, de la capacitate, ori despre chiulul unor preşedinţi de comisii de bac nemulţumiţi că sînt plătiţi prost (o veste "din UE" pentru dumnealor: în Italia, de pildă, cei care doresc să fie preşedinţi de comisie la examenul de maturitate îşi depun candidatura din timp şi sînt selectaţi; în general sînt mai multe candidaturi decît e nevoie; şi nu sînt bine plătiţi, dar preşedinţia unei comisii de acest fel contează în cariera profesională). Atmosfera a fost una de mică apocalipsă locală, dublată de veşnica şi inutila ciondăneală profesori-minister-inspectorate-cetăţeni-elevi. S-au depus zeci de mii de contestaţii, ceea ce arată şi neîncrederea elevilor şi a părinţilor în sistem, dar şi mentalitatea strămoşească a descurcatului: majoritatea contestaţiilor sînt făcute "la plesneală", poate "iese" un punct în plus la recorectare şi "ne-am scos". În opinia curentă, şcoala are drept principal scop să ofere o patalama, că pe urmă "ne descurcăm noi" la şcoala vieţii. Iar profesorii sînt văzuţi ca nişte simpli prestatori de servicii, datori să le furnizeze elevilor acele cunoştinţe pe baza cărora să-şi poată lua patalamaua. Las' că mulţi elevi şi părinţi îi consideră nişte fraieri şi nişte perdanţi, că dacă erau "bazaţi" se duceau, nene, la o firmă, să facă banu' gros, nu stăteau la stat pe salariile astea... PSD - a cărui principală activitate este producţia de moţiuni, oricum născute moarte, dar folositoare pentru că astfel mai apare şi partidul la televizor - a depus o nouă moţiune pe tema dezastrului din sistemul şcolar. Dezastrul există, dar toate guvernele au contribuit la această măreaţă realizare a tranziţiei; Guvernul actual nu face decît să ducă pe noi culmi dezordinea, ţinînd în funcţie un ministru nepriceput, care păstoreşte de pe o zi pe alta un minister birocratizat şi nişte inspectorate care nu-şi mai găsesc obiectul muncii. Intrăm în Uniunea Europeană (şi ziarele scriu despre "deschiderea pieţei muncii", despre "competitivitate" etc.) cu un sistem şcolar pe butuci. Absolvenţii de azi vor plăti, mîine, cursuri de perfecţionare, training-uri, cursuri de recalificare ori cursuri de limbi străine, în care vor învăţa, în bună măsură, ceea ce ar fi trebuit să înveţe în şcoală, dar şcoala n-a ştiut sau n-a putut să le ofere. Şi nici ei sau părinţii lor n-au ştiut ori n-au vrut să ceară: au cerut doar "patalamale", dacă se poate fără prea mare efort. Cred că problema cea mai gravă aceasta este: "ideea de şcoală" a devenit cu totul precară în opinia publică, soarta ei nu preocupă pe foarte mulţi. Nu poţi pune serios problema "cum ne pregătim generaţia de mîine", căci rişti să primeşti un "lasă-mă, cu textele, să-mi văd eu copilu' cu diploma în buzunar şi p'ormă mai vorbim". Cred că un astfel de nivel al inconştienţei colective nu se mai întîlneşte decît în frenezia cu care sînt tăiate pădurile. Aşa încît a cere demisia ministrului (care, altminteri, ar fi un gest potrivit şi necesar) nu rezolvă mare lucru: oricînd se va găsi prin structurile partidelor un incompetent care vrea o funcţie. Ar trebui să ne schimbăm cu toţii aşteptările şi pretenţiile pe care le avem faţă de sistemul şcolar. Ar trebui reinventat întregul sistem. Vedeţi la orizont un nou Spiru Haret?...

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Iphone-ul care l-a băgat la închisoare pe Cherecheș. „Ți-ai vândut sufletul diavolului... Eu sunt ăla”
Una dintre probele principale ale acuzării în cazul lui Cătălin Cherecheș a fost seria de 47 de înregistrări audio realizate cu un Iphone S 5. Instanțele au analizat expertize și contra-expertize pentru a răspunde acuzațiilor primarului conform cărora înregistrările au fost trunchiate.
image
Dezvăluiri tulburătoare în cazul doctoriței de 31 de ani ucise în Franța. Cine este principalul suspect și ce spune logodnicul ei
Apar noi detalii în cazul Doinei Jurcă, tânăra doctoriță de 31 de ani din Galați, care a fost găsită înjunghiată într-un apartament din Franța. Logodnicul Doinei spune că principalul suspect este un francez, care ar fi fost reținut
image
Scenă de coșmar la Suceava. Un om de afaceri și-a ucis mama și apoi a început să strige cu o cruce în mână
O femeie în vârstă de 78 de ani, din comuna Dumbrăveni, județul Suceava, a fost găsită moartă, cu numeroase urme de agresiune pe corp, în locuința fiului ei. Anchetatorii au descoperit o scenă de groază la fața locului

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.