Să ne numărăm, coane Fănică!

Publicat în Dilema Veche nr. 442 din 2-8 august 2012
Cetăţeanul european  Cu drepturi jpeg

Nu avem a ne aştepta la nimic bun în continuare. Preşedintele Traian Băsescu a spus, imediat după referendum, că va încerca o reconciliere a societăţii. Să vedem dacă va reuşi: pînă acum, n-a dovedit cine ştie ce calităţi de mediator, dimpotrivă, s-a simţit în apele lui doar cînd era rost de vreun conflict. Premierul Victor Ponta a spus (într-un interviu acordat presei străine) că „şi-a făcut lecţiile“ şi că a învăţat ceva din experienţa ultimelor luni şi din intervenţiile oficialilor UE. Dar apoi a declarat (în presa noastră), ca un copil supărat, că nu mai vorbeşte la telefon cu Traian Băsescu şi nu se mai duce la şedinţele CSAT. Aşadar, n-a învăţat nimic: oficialii UE cer doar respectarea legii şi funcţionarea instituţiilor. Stăm prost. Pînă după alegerile parlamentare (dacă n-o să avem între timp încă o suspendare sau altă năzbîtie politică) nu va funcţiona nimic. Adio, 2012! La începutul lui 2013, dacă se va instala un nou guvern rezultat din alegeri, vom afla măcar oarecari intenţii şi planuri. Atît. Între timp, oamenii se vor certa aiurea pe tot felul de fleacuri – şi în primul rînd îşi vor vărsa emoţiile pro şi contra lui Băsescu. Faptele aproape că nu mai contează, realitatea e construită doar din vorbe şi păreri. Nici măcar cifrele nu mai sînt clare. Aşa încît adaug şi eu, la confuzia generală, cîteva nedumeriri.

● Referendumul din 29 iulie ar fi trebuit să aducă o clarificare, căci doar de aceea a fost convocat, nu? S-au spus vorbe mari înainte: că e „un moment istoric“, că e „expresia supremă a democraţiei“, că „poporul îşi va decide soarta“ şi altele asemenea. Dacă toate aceste vorbe – valabile în teorie – ar fi însemnat realmente ceva în spiritul public din România, atunci, începînd de duminică, ora 23,01, ar fi trebuit să luăm act de cele întîmplate şi să începem revenirea la normal. Ei, aş!

La ora cînd scriu (marţi, 31 iulie, în zori), Biroul Electoral Central a dat rezultatele oficiale după numărarea a 99,99 % din voturi, deci ar trebui ca totul să fie clar. Curtea Constituţională se va pronunţa asupra validării referendumului. Ar trebui, aşadar, să avem puţintică răbdare pînă la aflarea deciziei oficiale a acestei importante instituţii a statului. Nici vorbă! Balamucul vesel continuă. Campionatul naţional de dat cu părerea e departe de a-şi stabili cîştigătorii. Dacă peste faptul că ambele tabere şi-au trîmbiţat victoria imediat după referendum putem trece relativ uşor (e „luptă politică“, nu?), în materie de aritmetică ar trebui, totuşi, să n-avem dubii. Or, tocmai cifrele creează o mare dezbatere. Mai precis, manevrarea lor. Ziarele scriu că, în unele localităţi, prezenţa la vot a fost de peste 100%. Dan Şova – acest nou corifeu al PSD care a fost răsplătit cu o excursie în SUA pentru că n-avea habar de Holocaust – a numărat vreun milion de voturi în plus. Cu cifrele oficiale ale referendumului fiecare face ce vrea: PDL şi Traian Băsescu insistă pe ideea că „majoritatea n-a votat“, deci poporul „n-a validat lovitura de stat“; USL zice că aproape 90% dintre votanţi nu-l mai vor pe Băsescu, deci trebuie să-şi dea demisia. Şi dă-i, şi luptă cu păreri şi „argumentaţii“. Marea problemă e că nu ştim cîţi sîntem. Ceea ce e culmea balamucului vesel: nimeni nu are habar, de fapt, cîţi locuitori are România şi, dintre aceştia, cîţi au drept de vot. La referendum s-a socotit după „legea a veche“, cu vreo opşpe milioane de electori. Cică acum am fi doar vreo cinşpe-şaişpe, dar nu e oficial. N-avem, carevasăzică, un popor din punct de vedere statistic, avem doar „suflet“. Neavînd date statistice clare şi nemaifiind guvernată ca orice stat normal, România începe să nu mai fie o ţară, ci doar o poveste spusă la nenumăratele televiziuni. Poate că ar trebui ca mai întîi să ne numărăm, coane Fănică!

● Ar fi păcat ca, în umbra rezultatelor de la referendum, să rămînă uitat un subiect care spune multe nu numai despre spiritul nostru public, dar şi despre funcţionarea neuronilor în societatea românească. Dl Ponta încă mai spune că Occidentul a fost „dezinformat“ de Băsescu şi ai lui, iar multă lume – de la (pseudo)ministrul de Externe Andrei Marga pînă la forumişti şi cetăţeni cumsecade – crede că „pîrîcioşii“ care au spus în presa străină ori la Comisia Europeană că în România se întîmplă nişte ciudăţenii au greşit. Am două comentarii de făcut. Întîi, că e o prostie să crezi că, în zilele noastre, se mai poate băga gunoiul sub preş fără să se afle în lume. Ori să foloseşti dublul discurs, aşa cum procedează premierul Ponta: „în afară“ faci mumos şi spui ce vrea să audă Europa, „acasă“ te dai în stambă cu speranţa că străinii nu vor băga de seamă. Asta mergea pe vremea lui Ceauşescu, acum, în era comunicaţiilor libere, nu mai ţine. Apoi, e straniu că oamenii tind să uite complet, ca şi cum ar fi fost spălaţi pe creier, că tocmai presa străină ne-a salvat de mai multe ori în ultimele decenii. Pe vremea lui Ceauşescu, relatările presei străine şi Radio Europa Liberă au fost gura de oxigen care ne-a permis supravieţuirea sub dictatură. În tranziţie, reformele democratice s-au făcut sub presiunea Europei şi una dintre marile noastre griji a fost tocmai aceea de a avea o bună imagine în presa străină. Iar acum, din partea oficialilor europeni ne vin singurele îndemnuri raţionale. Ministrul Federal de Externe german, şeful socialiştilor europeni Hannes Swoboda, şeful popularilor europeni Wilfried Martens şi alţii ne îndeamnă să luăm act de rezultatul referendumului şi să respectăm legea şi instituţiile. Adică exact ceea ce noi nu vrem sau nu putem să facem. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

George Simion la protestul AUR
Miza protestului pro-Georgescu: AUR încearcă să-și păstreze cei 40% de nemulțumiți. Cristian Pîrvulescu: „Este un electorat care se reînnoiește generațional”
Protestul pro-Georgescu din Parcul Izvor, la care au participat și liderii AUR, a avut o miză care depășește susținerea pentru fostul candidat: menținerea în jurul partidului a celor aproximativ 40% dintre alegători nemulțumiți de partidele tradiționale, potrivit politologului Cristian Pîrvulescu.
Nicolae şi Elena Ceauşescu primesc raportul de la Ion Radu, prim-secretar al Comitetului Județean al PCR Brașov, în prezența activiștilor partidului din județ (1986)
Urmările revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987: Represiunea
La București și la Brașov, autoritățile se agită. După ordinul de intervenție dat de Nicolae Ceaușescu, ministrul de interne Tudor Postelnicu trimite o „grupă operativă” la Brașov.
Emmanuel Macron
Macron, mesaj ferm privind abandonarea Ucrainei: „Rețeta pentru următorul război”
„Cei care vor să raţionalizeze resursele Ucrainei” vor „să o forţeze să accepte o pace nedreaptă”, riscând o „vulnerabilizare durabilă” a întregii Europe, a afirmat sâmbătă Emmanuel Macron, într-un mesaj postat pe X.
Victor Ponta FOTO Mediafax
Ponta, reacție după protestul AUR pentru Călin Georgescu: „Dosarele politice sunt un cancer”. Ce le-a transmis celor care au ieșit în stradă
Fostul premier Victor Ponta a reacționat după manifestația organizată sâmbătă, 14 noiembrie, de AUR, în București, în sprijinul lui Călin Georgescu, aflat în arest preventiv. Ponta i-a felicitat pe cei care au ieșit în stradă și a făcut referire la propriul dosar.
ramona badescu
Rețeta Ralucăi Bădescu pentru chipsuri crocante din broccoli. Secretul unei gustări sănătoase și rapide
Raluca Bădescu a venit în atenția fanilor cu o idee inedită de gustare sănătoasă și ușor de pregătit: chipsurile din broccoli. Rețeta este simplă, nu necesită mult timp de preparare și poate fi o alternativă interesantă la chipsurile clasice.
pexels denitsa kireva 2915302 14446139 jpg
O mie de vaci au invadat un oraș, iar primarul cere declararea stării de urgență. Locuitorii sunt disperați de pagubele provocate
Locuitorii unui oraș din Macedonia de Nord se confruntă cu o situație neobișnuită, după ce 1.000 de vaci au ajuns să umble libere pe străzi, prin curți și pe terenuri private. Animalele provoacă pagube importante în agricultură, distrug proprietăți și pun în pericol circulația rutieră.
image png
Pentagonul ar putea abandona planul retragerii masive a trupelor americane din Europa
Pentagonul ar putea renunța la marea retragere a militarilor americani din Europa. Noul plan prevede o reducere mult mai mică de militari. Decizia finală va fi luată de președintele american Donald Trump.
Maria Zaharova foto Amabasada Rusiei în România jpg
Reacția furioasă a Rusiei, după ce liderii UE au respins negocierea arhitecturii de securitate: „Europa ar fi mai sigură fără NATO”
Europa ar fi mai sigură fără NATO, a declarat sâmbătă purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, comparând organizaţia cu o „măsea stricată".
 Petrecere - aniversare - zi de nastere
„Ca la nuntă”. Petrecerile de ziua liceenilor, transformate în evenimente cu bani în plic. Revolta unei mame: „Copila mea plânge acasă”
Petrecerile organizate de liceeni pentru a-și sărbători zilele de naștere au început să semene, în unele cazuri, cu nunțile. Invitații vin cu bani în plic, iar sumele pot ajunge la 100 de euro, susține o mamă care a povestit prin ce trece fiica sa.