Românii n-au talent

Publicat în Dilema Veche nr. 388 din 21-27 iulie 2011
Ce se mai întîmplă cu presa culturală europeană jpeg

Nu ştiu cum de a ratat presa română ocazia de a mai face niscaiva ştiri dintr-un top în care – evident – iarăşi „România iese prost“. Mai bine decît Bulgaria – uhhh! ne-am liniştit –, dar, orişicît, prost. Ce „dezbateri“ furtunoase ar fi realizat Antena 3 şi Realitatea TV – cu lideri sindicali, comentatori, Mugur Ciuvică, universitari, politicieni şi Eugen Cristea, fost actor – despre acest subiect! Ce bună ocazie ar fi avut să-l „ia“ la telefon pe Victor Ponta care să declare că – desigur – proasta amplasare a României în acest top este „o consecinţă a regimului Băsescu“! Ce „actualitate“ de interes naţional s-ar fi creat vreo cîteva zile! (Bineînţeles, dacă nu apărea iar vreun zvon despre copii răpiţi.) Dar subiectul a fost ratat, asta e! Presa „mainstream“ l-a trecut cu vederea – aşa că ne rămîne nouă, „moflujilor“. 

La începutul lunii mai, pe cînd noi ne delectam la televizor cu ideea că „Românii au talent“, o companie de consultanţă în materie de resurse umane şi leadership, Heidrick & Struggles, a publicat Global Talent Index, o cercetare realizată în parteneriat cu Economist Intelligence Unit despre capacitatea ţărilor de a dezvolta, atrage şi păstra talentele. „Talent“, în cazul de faţă, se referă nu atît la capacităţile artistice, eventual înnăscute, aşa cum sîntem predispuşi să înţelegem cuvîntul în limba română, ci, mai pragmatic, la ceea ce în dicţionarele limbii engleze e definit ca „a capacity for achievement or success“. Este vorba aşadar nu de artişti, ci de oamenii dotaţi cu capacităţi care le permit să devină lideri, să fie performanţi şi creativi în acele domenii care susţin dezvoltarea economică şi socială. Între cele 60 de ţări studiate, România ocupă locul 36-37, la egalitate cu Malaiezia; imediat în faţa noastră, pe locurile 31-35, se află Chile, Slovacia, China, Rusia şi India; imediat după noi, pe 38-42, sînt Mexic, Venezuela, Columbia, Arabia Saudită şi Brazilia. Stăm rău? Bulgaria – ca să ne luăm grija – e pe 49. „Top 10“ arată aşa: SUA (desigur), Danemarca, Finlanda, Norvegia, Singapore, Australia, Suedia, Hong Kong, Elveţia, Israel. Cercetarea include şi o previziune pentru 2015: România va rămîne pe acelaşi loc; îşi vor îmbunătăţi situaţia China, Canada, Australia, Turcia, ţările nordice. 

Dincolo de plăcerea umană de a citi topuri şi de a ne compara sumar cu alţii, dacă intrăm în detaliile cercetării – altminteri doar „orientativă“ şi relativă, ca orice studiu de acest fel – putem găsi cîteva subiecte interesante de reflecţie. Clasamentul a fost alcătuit prin punctarea cîtorva criterii aplicate fiecărei ţări. Le transcriu aici şi pun între paranteze locul ocupat de ţara noastră în funcţie de fiecare criteriu: caracteristicile demografice (59), calitatea educaţiei obligatorii (32), educaţia universitară (24), calitatea forţei de muncă (35), „talent environment“ (47), deschiderea (15), predispoziţia de a atrage talentele (55). În 2015, chiar dacă în ansamblu ne vom păstra locul, se va schimba cîte ceva pe fiecare criteriu: vom pierde nouă locuri la „educaţie universitară“, dar vom cîştiga opt la „calitatea educaţiei obligatorii“; vom avansa patru locuri la „calitatea forţei de muncă“ şi la „predispoziţia de a atrage talente“, dar vom cam bate pasul pe loc (ca întreaga Europă, de altfel) la „caracteristicile demografice“, din cauza îmbătrînirii populaţiei. Dacă acordăm credit cifrelor, vestea proastă este că educaţia universitară îşi va continua declinul, în ciuda noii obsesii naţionale de „a avea o universitate românească în Top 500“. Autorii cercetării accentuează faptul că excelenţa învăţămîntului universitar este principala explicaţie nu doar pentru previzibila prezenţă a SUA pe primul loc, dar şi pentru apariţia Australiei pe locul 6, cu un avans considerabil faţă de anii trecuţi. 

Cel mai bine stăm la „deschidere“, după cum se vede – iar în 2015 vom sta şi mai bine, urcînd pe locul 10. Ca şi în alte situaţii, studiile aplicate confirmă ceea ce lumea oricum intuieşte sau „ştie“: din 1990 încoace, românii s-au arătat deschişi către tot ce venea „din Occident“, au fost cei mai euro-entuziaşti dintre cetăţenii fostelor ţări socialiste, aşteptînd cu ardoare aderarea la UE, au împrumutat rapid mode, obiceiuri, stiluri de viaţă „occidentale“. (Cît de bune sînt toate acestea din alte puncte de vedere – cultural, intelectual – e o altă discuţie.) Aşadar, nimic nou pentru noi cînd ni se dă notă bună la „openness“. Vestea bună este că nivelul educaţiei obligatorii va creşte. Să sperăm că aşa va fi – mai ales după ce un alt studiu recent, realizat de Comisia Europeană, arată că 40% din copiii de 15 ani şi 38% din cei de clasa a IV-a au dificultăţi la citirea şi înţelegerea textelor. 

Vestea cu adevărat proastă este că stăm prost – şi vom sta în continuare prost – la felul în care ştim să descoperim şi să atragem talentele (adică oamenii care pot face performanţă, pe scurt spus). Şi aici, cifrele din studiu confirmă ceea ce se tot spune şi la noi de atîta timp: ne pleacă oamenii de valoare. Nu mai este vorba doar de o „fugă a creierelor“, ci de o migraţie consistentă a oamenilor care vor să facă treabă cumsecade: de la medici şi matematicieni, la zidari şi instalatori. Fenomenul are, practic, proporţii de masă, iar consecinţele lui încep să se vadă. Ne bucurăm degeaba de banii trimişi de „căpşunari“ acasă (deşi fără ei, ce-i drept, situaţia financiară a României ar fi fost şi mai proastă). Pe termen lung, plătim mai mult incapacitatea noastră de a ne ţine cei mai buni oameni acasă. Degeaba ne lăsăm emoţionaţi de un cîntecel şi-o acrobaţie la o (altminteri, nevinovată) emisiune precum Românii au talent. Românii n-au talentul de a-şi construi şi organiza viaţa în societate şi de a gîndi dincolo de ziua de mîine.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Neutralitatea moldoveană și vinovăția românească
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
Bătălia cu giganții jpeg
Puțină libertate. Și multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam nerăbdător ori de cîte ori filosofia întîrzia prea mult în concept, în terminologie, în acrobație analitică.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este însă și altceva, încă mai sinistru, în acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliberînd conștiința de orice reproș pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Eu nu mai citesc presa din 1979” / „Sigur, tu îți permiți...”
Cînd a venit vestea morții lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist român.
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre toți economiștii români, Georgescu este cel mai tranșant în a analiza și a vorbi despre hibele capitaliștilor și capitalului din România.
Iconofobie jpeg
Imperfecțiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii în cauză ajunseseră să fie percepute – tocmai prin inexistenţa lor de facto – drept „limita de atins”, vorba lui Gabriel Liiceanu într-o celebră carte.
„Cu bule“ jpeg
Didactice
Textul recomandă, de exemplu, ca termenul student (cu sensul „cel care studiază”, indiferent de nivel) să nu mai fie folosit în școlile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci să fie înlocuit cu elev sau școlar, ca în Regat.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Să nu încremenim în prejudecăți
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la Răsărit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Viaţa lui Becker, ce-i drept, e o vraişte. Ajunge să-l priveşti pentru a înţelege cîte nopţi grele sînt pitite sub faţa buhăită.
Comunismul se aplică din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit în minte formula unui cunoscut: În definitiv, cine ești tu ca să nu ți se întîmple să fii nedreptățit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.