Românii n-au talent

Publicat în Dilema Veche nr. 388 din 21-27 iulie 2011
Ce se mai întîmplă cu presa culturală europeană jpeg

Nu ştiu cum de a ratat presa română ocazia de a mai face niscaiva ştiri dintr-un top în care – evident – iarăşi „România iese prost“. Mai bine decît Bulgaria – uhhh! ne-am liniştit –, dar, orişicît, prost. Ce „dezbateri“ furtunoase ar fi realizat Antena 3 şi Realitatea TV – cu lideri sindicali, comentatori, Mugur Ciuvică, universitari, politicieni şi Eugen Cristea, fost actor – despre acest subiect! Ce bună ocazie ar fi avut să-l „ia“ la telefon pe Victor Ponta care să declare că – desigur – proasta amplasare a României în acest top este „o consecinţă a regimului Băsescu“! Ce „actualitate“ de interes naţional s-ar fi creat vreo cîteva zile! (Bineînţeles, dacă nu apărea iar vreun zvon despre copii răpiţi.) Dar subiectul a fost ratat, asta e! Presa „mainstream“ l-a trecut cu vederea – aşa că ne rămîne nouă, „moflujilor“. 

La începutul lunii mai, pe cînd noi ne delectam la televizor cu ideea că „Românii au talent“, o companie de consultanţă în materie de resurse umane şi leadership, Heidrick & Struggles, a publicat Global Talent Index, o cercetare realizată în parteneriat cu Economist Intelligence Unit despre capacitatea ţărilor de a dezvolta, atrage şi păstra talentele. „Talent“, în cazul de faţă, se referă nu atît la capacităţile artistice, eventual înnăscute, aşa cum sîntem predispuşi să înţelegem cuvîntul în limba română, ci, mai pragmatic, la ceea ce în dicţionarele limbii engleze e definit ca „a capacity for achievement or success“. Este vorba aşadar nu de artişti, ci de oamenii dotaţi cu capacităţi care le permit să devină lideri, să fie performanţi şi creativi în acele domenii care susţin dezvoltarea economică şi socială. Între cele 60 de ţări studiate, România ocupă locul 36-37, la egalitate cu Malaiezia; imediat în faţa noastră, pe locurile 31-35, se află Chile, Slovacia, China, Rusia şi India; imediat după noi, pe 38-42, sînt Mexic, Venezuela, Columbia, Arabia Saudită şi Brazilia. Stăm rău? Bulgaria – ca să ne luăm grija – e pe 49. „Top 10“ arată aşa: SUA (desigur), Danemarca, Finlanda, Norvegia, Singapore, Australia, Suedia, Hong Kong, Elveţia, Israel. Cercetarea include şi o previziune pentru 2015: România va rămîne pe acelaşi loc; îşi vor îmbunătăţi situaţia China, Canada, Australia, Turcia, ţările nordice. 

Dincolo de plăcerea umană de a citi topuri şi de a ne compara sumar cu alţii, dacă intrăm în detaliile cercetării – altminteri doar „orientativă“ şi relativă, ca orice studiu de acest fel – putem găsi cîteva subiecte interesante de reflecţie. Clasamentul a fost alcătuit prin punctarea cîtorva criterii aplicate fiecărei ţări. Le transcriu aici şi pun între paranteze locul ocupat de ţara noastră în funcţie de fiecare criteriu: caracteristicile demografice (59), calitatea educaţiei obligatorii (32), educaţia universitară (24), calitatea forţei de muncă (35), „talent environment“ (47), deschiderea (15), predispoziţia de a atrage talentele (55). În 2015, chiar dacă în ansamblu ne vom păstra locul, se va schimba cîte ceva pe fiecare criteriu: vom pierde nouă locuri la „educaţie universitară“, dar vom cîştiga opt la „calitatea educaţiei obligatorii“; vom avansa patru locuri la „calitatea forţei de muncă“ şi la „predispoziţia de a atrage talente“, dar vom cam bate pasul pe loc (ca întreaga Europă, de altfel) la „caracteristicile demografice“, din cauza îmbătrînirii populaţiei. Dacă acordăm credit cifrelor, vestea proastă este că educaţia universitară îşi va continua declinul, în ciuda noii obsesii naţionale de „a avea o universitate românească în Top 500“. Autorii cercetării accentuează faptul că excelenţa învăţămîntului universitar este principala explicaţie nu doar pentru previzibila prezenţă a SUA pe primul loc, dar şi pentru apariţia Australiei pe locul 6, cu un avans considerabil faţă de anii trecuţi. 

Cel mai bine stăm la „deschidere“, după cum se vede – iar în 2015 vom sta şi mai bine, urcînd pe locul 10. Ca şi în alte situaţii, studiile aplicate confirmă ceea ce lumea oricum intuieşte sau „ştie“: din 1990 încoace, românii s-au arătat deschişi către tot ce venea „din Occident“, au fost cei mai euro-entuziaşti dintre cetăţenii fostelor ţări socialiste, aşteptînd cu ardoare aderarea la UE, au împrumutat rapid mode, obiceiuri, stiluri de viaţă „occidentale“. (Cît de bune sînt toate acestea din alte puncte de vedere – cultural, intelectual – e o altă discuţie.) Aşadar, nimic nou pentru noi cînd ni se dă notă bună la „openness“. Vestea bună este că nivelul educaţiei obligatorii va creşte. Să sperăm că aşa va fi – mai ales după ce un alt studiu recent, realizat de Comisia Europeană, arată că 40% din copiii de 15 ani şi 38% din cei de clasa a IV-a au dificultăţi la citirea şi înţelegerea textelor. 

Vestea cu adevărat proastă este că stăm prost – şi vom sta în continuare prost – la felul în care ştim să descoperim şi să atragem talentele (adică oamenii care pot face performanţă, pe scurt spus). Şi aici, cifrele din studiu confirmă ceea ce se tot spune şi la noi de atîta timp: ne pleacă oamenii de valoare. Nu mai este vorba doar de o „fugă a creierelor“, ci de o migraţie consistentă a oamenilor care vor să facă treabă cumsecade: de la medici şi matematicieni, la zidari şi instalatori. Fenomenul are, practic, proporţii de masă, iar consecinţele lui încep să se vadă. Ne bucurăm degeaba de banii trimişi de „căpşunari“ acasă (deşi fără ei, ce-i drept, situaţia financiară a României ar fi fost şi mai proastă). Pe termen lung, plătim mai mult incapacitatea noastră de a ne ţine cei mai buni oameni acasă. Degeaba ne lăsăm emoţionaţi de un cîntecel şi-o acrobaţie la o (altminteri, nevinovată) emisiune precum Românii au talent. Românii n-au talentul de a-şi construi şi organiza viaţa în societate şi de a gîndi dincolo de ziua de mîine.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.