România lui Dan Diaconescu

Publicat în Dilema Veche nr. 333 din 1-7 iulie 2010
Întrebări jpeg

├Än condi┼úii normale, despre Dan Diaconescu n-ar fi trebuit s─â ┼čtim nimic. Inteligen┼úa lui nu dep─â┼če┼čte marginile unei sprin┼úare ┼čmecherii de Caracal, raporturile lui precare cu limba rom├ón─â se ├«nscriu strict ├«ntr-o func┼úionalitate de duzin─â, ├«nf─â┼úi┼čarea ┼či comportamentul lui penduleaz─â ├«ntre banal ┼či st├«njenitor. Ar fi putut fi organizator de chermeze ├«ntr-un t├«rg de provincie, ar fi putut, ├«n cel mai bun caz, s─â fac─â o carier─â de activist ├«n vreun consiliu jude┼úean din Oltenia. Dar pentru c─â s├«ntem ├«n Rom├ónia, acest ins ÔÇ×f─âr─â ├«nsu┼čiriÔÇť (cum ar fi spus Musil) a devenit milionar ┼či vedet─â. Ziarele vorbesc de o avere aiuritoare (30 de milioane de euro, 2 Rolls-Royce-uri, un Bentley, 2 elicoptere, iaht, vile etc.). A fost premiat de Asocia┼úia Profesioni┼čtilor din Televiziunea Rom├ón─â, dar ┼či de al┼úii, a fost ┼čef la Jurnalul na┼úional ┼či la Cotidianul, face rating, vrea s─â se extind─â pe pia┼úa interna┼úional─â, iar de cur├«nd, dup─â dramoleta cu arestarea, amenin┼ú─â c─â va candida la pre┼čedin┼úie, ├«n numele unui nou partid, botezat, nici mai mult, nici mai pu┼úin, ÔÇ×Partidul Poporului Rom├ónÔÇť. S─â fie vreun secret genetic? (Aud c─â tat─âl milionarului nu e nici el de ici de colo: a trimis o scrisoare pre┼čedintelui SUA, propun├«ndu-i s─â instaleze o baz─â militar─â american─â la Caracal). Cum s─â-┼úi explici un asemenea succes, cum s─â pricepi transformarea neantului ├«n stea? Nu po┼úi dec├«t s─â citezi un admirator al OTV-ului, care, pe un blog, ├«i spunea tandru patronului: ÔÇ×ie┼čti (sic!) cel mai tare!ÔÇť. 

Dan Diaconescu nu are dec├«t un singur criteriu: audien┼úa. ┼×i o singur─â abilitate: acomodarea la nivelul cel mai de jos al consumului public: cadavre pierdute, vraci providen┼úiali, scandaluri politice ┼či de familie, dezv─âluiri senza┼úionale. Prost-gust, trivialitate, sub-nutri┼úie intelectual─â, h├«rjoan─â calomnioas─â, jeg. Justificarea? Lumii ├«i place. Lumea vrea! Lucrurile de genul ─âsta ├«i plac, ├«n orice caz, dlui Diaconescu. ─ésta e universul lui, dac─â nu cumva m─â ├«n┼čel ┼či, de fapt, c├«nd nu e pe post, se dezmor┼úe┼čte ni┼úelu┼č r─âsfoind Shakespeare sau Rimbaud. Da, lumea vrea tot soiul de ieftin─ât─â┼úi, tot soiul de stimulente pentru viscere. M─â mir c─â nu vedem ├«nc─â pe OTV execu┼úii ├«n direct, seriale porno, copii tortura┼úi ┼či crime filmate ÔÇ×cu camera ascuns─âÔÇť. Rating-ul ar deveni apocaliptic. Exist─â, ├«n fiecare din noi, o zon─â inavuabil─â de cruzime, curiozitate vicioas─â, perversiune moral─â. A valorifica ├«ns─â tocmai aceast─â zon─â, a ├«nt─âr├«ta ce e mai r─âu ├«n om, a face spectacol din mizerie, a convoca ÔÇ×publicul largÔÇť la o extatic─â b─âl─âcire ├«n l─âturi e cinic, e iresponsabil, e ucig─âtor. Sper c─â, din c├«nd ├«n c├«nd m─âcar, Dan Diaconescu are mici insomnii, vagi nelini┼čti suflete┼čti: ├«n fond, e un periculos distribuitor de droguri, un instigator la disolu┼úie sufleteasc─â, la torpoare mental─â, la sub-umanitate. 

┼×i totu┼či, ni se spune ÔÇô o spune Dan Diaconescu ├«nsu┼či ÔÇô Rom├ónia se bucur─â s─â-i devoreze oferta. Am mai spus-o: nic─âieri ├«n lume (at├«ta c├«t pot vorbi din experien┼ú─â direct─â) nu exist─â un asemenea post de televiziune. Exist─â posturi comerciale, exist─â emisiuni ├«ndoielnice, dar nic─âieri nu se ├«ng─âduie unui utilizator al eterului s─â livreze, zece ore pe zi, dejec┼úie pur─â. Nici o televiziune c├«t de c├«t responsabil─â nu-┼či invit─â spectatorii s─â savureze haznaua. Dac─â ├«ns─â Rom├ónia poate fi echivalat─â cu ÔÇ×faniiÔÇť OTV, atunci avem dreptul s─â spunem c─â Rom├ónia este o amenin┼úare la adresa propriei ei siguran┼úe na┼úionale. Nu terori┼čtii, nu corup┼úia ┼či cu at├«t mai pu┼úin presa ├«n ansamblul ei. Ci Rom├ónia lui Dan Diaconescu. 

Aici atingem punctul central al perplexit─â┼úii ┼či al nelini┼čtii. C─âci ├«n vreme ce CSAT face gafa de a-┼či antagoniza ├«ntreaga lume gazet─âreasc─â, pun├«nd-o pe aceea┼či list─â cu Bin-Laden, membri marcan┼úi ai aceleia┼či institu┼úii, de la pre┼čedinte la prim-ministru, de la unii membri ai cabinetului la parlamentari sub┼úiri ÔÇ×de-ai no┼čtriÔÇť consimt s─â apar─â la OTV. Cine critic─â puterea n-o poate face dec├«t interesat ┼či se face vinovat de tr─âdare. Cine omoar─â, sear─â de sear─â, suflete e frecventabil. Traian B─âsescu face ÔÇ×├«n directÔÇť schimb de bancuri cu Dan Diaconescu, ├«i r─âspunde ┼čugub─â┼ú la ├«ntreb─âri de genul ÔÇ×v-a┼úi ├«n┼čelat vreodat─â nevasta?ÔÇť sau ÔÇ×care din fetele din studio v─â place mai mult?ÔÇť ┼či stabile┼čte c─â 99% dintre rom├óni ascult─â cu pl─âcere manele, (preciz├«nd, totu┼či, c─â el personal e mai ÔÇ×elitistÔÇť: se distreaz─â cu colinde ÔÇ×chiar ┼či varaÔÇť). ┼×tiu, a┼ča-i politica! E vorba de ÔÇ×fine┼úuriÔÇť electorale, de strategice jocuri de picior. Dar asta nu face dec├«t s─â-mi sporeasc─â ├«ngrijorarea fa┼ú─â de maladia na┼úional─â ├«ntruchipat─â de OTV. ┼×i s─â-mi amplifice teama fa┼ú─â de Rom├ónia lui Dan Diaconescu.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.