Referendumul loveşte din nou!

Publicat în Dilema Veche nr. 404 din 10-16 noiembrie 2011
Cetăţeanul european  Cu drepturi jpeg

Turtit între atîtea subiecte de mare actualitate (sau, mă rog, ceea ce cred televiziunile noastre că ar fi „actualitatea“) şi cu faţa luată de „ameninţarea“ referendumului din Grecia, bietul nostru plebiscit din judeţul Constanţa, desfăşurat duminica trecută, a rămas mai degrabă necomentat. Deşi cred că merită puţintică atenţie, împreună cu „ideea de referendum“ în sine.

Site-ul cursdeguvernare.ro găseşte un titlu foarte inspirat pentru toată povestea – Constanţa deschide festivalul referendumurilor „antiregionalizare“ – şi arată că e doar primul dintr-o serie: în coada de aşteptare se află judeţele Bacău, Călăraşi, Giurgiu, Vrancea, Ialomiţa, Brăila, Timiş, Hunedoara. Probabil şi altele. Iar scenariul e următorul: în replică la intenţia puterii de a face o nouă împărţire administrativă a ţării, consilierii judeţeni ai USL au decis (în judeţele unde au majoritatea) chemarea poporului să se pronunţe asupra cestiunii. Prefecţii au acţionat în contencios administrativ hotărîrile Consiliului Judeţean, dar fără succes. În Constanţa, referendumul a fost deja organizat, dar nevalidat, din cauza slabei participări la vot. Exerciţiul a costat – cică – 100.000 de euro, dar nu face două parale. Nu numai pentru că – după cum arată unii comentatori – ar fi ilegal (căci, conform Constituţiei, stabilirea unităţilor administrative se face prin lege organică decisă de Parlament – aşa încît ar fi nevoie eventual de un referendum naţional pe această temă), ci şi pentru că a fost o încercare de manipulare cam tîmpiţică. Tot pe cursedeguvernare.ro am găsit şi afişul prin care cetăţenii erau chemaţi la referendum, în care se pot citi următoarele gogomănii: „Cetăţeni! Pe 6 noiembrie 2011 se hotărăşte soarta judeţului Constanţa! Neparticiparea la vot înseamnă desfiinţarea judeţului Constanţa! Veniţi la vot!“. Deocamdată – constat – judeţul Constanţa e la locul lui, cu baroni locali cu tot, iar cetăţenii nu s-au speriat de cele patru semne de exclamaţie de pe afiş! Presupun că şi în celelalte judeţe se va întîmpla cam la fel, iar costurile vor fi asemănătoare. Aşa că se va duce pe apa sîmbetei vreun milion de euro doar ca să ne jucăm de-a consultarea poporului. Dar nu banii sînt adevărata problemă – căci democraţia costă şi, de multe ori, preţul merită plătit. În acest caz însă, sub o simplă făţuială democratică, se ascund de fapt tendinţe antidemocratice şi populiste. „Ne facem“ că întrebăm poporul şi, în acelaşi timp, încercăm să-l ducem de nas cu anunţuri catastrofice („soarta judeţului...“ etc.) şi cu întrebări formulate „cu skepsis“ („Sînteţi de acord cu desfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale, judeţul Constanţa?“), precum făcea dl Mariu Chicoş Rostogan cu unii elevi („Nu-i aşa că pămîntul e rotund?...“). Referendumul a devenit la noi, de cîtăva vreme, un fel de ameninţare. Preşedintele Traian Băsescu a dat tonul în această privinţă, convocînd poporul să se pronunţe dacă vrea un Parlament cu mai puţini membri. Ce a ieşit din asta? Nimic. Apoi, dl preşedinte a anunţat şi alte posibile referendumuri, dar nu le-a pus în practică. Ideea de referendum, în loc de exerciţiu democratic, a ajuns un fel de bau-bau în lupta politică, un fel de a le spune adversarilor că, dacă nu se potolesc, le ridici poporu’ în cap.

Asociaţia preferată a dlui Radu Cosaşu – aceea de Organizare a Coincidenţelor – a făcut în aşa fel ca în acelaşi timp Europa să fie speriată tot de un referendum: acela anunţat de premierul grec. Nu ştiu de ce, dar cînd i-am auzit anunţul, dl Papandreu mi-a fost, pentru o clipă, simpatic. Numai Dumnezeu ştie ce a avut în cap cînd a pus toată Europa pe jar cerînd ca poporul să se pronunţe: a vrut să mai obţină ceva de la UE? Sau de la opozanţii interni? Sau pur şi simplu aşa i-a venit, crezînd sincer că poporul trebuie consultat? Tot Dumnezeu – de data asta împreună cu cîţiva lideri europeni – ştie şi ce a obţinut dl Papandreu folosind această ameninţare cu referendumul. Dar – cum zic – pentru o clipă, mi-a fost simpatic tocmai pentru că îi pune pe jar pe toţi liderii europeni care întîrzie de atîta timp o decizie şi care nu ştiu pe unde să scoată cămaşa crizei economice, creînd de fapt o criză politică. Şi nu îi pune pe jar oricum, ci invocînd un procedeu democratic de bază: consultarea poporului. Păi, nu e democraţie?

Evident, toată această joacă nu duce la nimic. Marek Magierowski, redactor-şef adjunct la Rzeczpospolita, crede că UE „a căutat-o cu lumînarea“: „Vă puteţi imagina un şomer de 25 de ani votînd în favoarea reformelor radicale pentru că «viitorul Europei» o cere? Sau un funcţionar public care este de acord cu tăierea salariului cu o cincime pentru că este «ceea ce aşteaptă cei de la Berlin»? Ar fi fost acelaşi lucru dacă un referendum în privinţa euro ar fi fost ţinut în Germania – ceva ce deja cer mai mulţi politicieni. Bild le va spune cu siguranţă cititorilor săi dacă să voteze pentru a fi continuate subvenţiile pentru «hoţii cei leneşi de la Atena» sau dacă să-i dea afară pe greci din zona euro“. Marek Magierowski crede că „vinovaţi sînt acei lideri ai UE care i-au ademenit pe cetăţenii europeni cu viziunea unei Europe tot mai democratice, una în care cetăţenii vor avea din ce în ce mai mult un cuvînt de spus“. Cred că vor avea un cuvînt tot mai greu de spus, dar depinde ce şi cum vor fi întrebaţi. Iar tendinţa multor politicieni din multe ţări este de a da o utilizare populistă referendumului. Sau de a face în aşa fel încît să „scoată“ din el ce rezultat vor. Să ne amintim că pînă şi „Constituţia Europeană“ a fost trîntită tot prin referendum, şi nu de ţările mici, neimportante şi „eurosceptice“...
Aşa încît consilierii noştri judeţeni care cheamă poporul la vot pentru a „lupta“ împotriva unei împărţiri administrative (se presupune) mai eficiente sînt în bună companie... Doar că zvîcul lor referendar nu depăşeşte categoria „daraveri de clopotniţă“... 

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
O familie de români s-a mutat, după 17 ani, din Elveția într-un sat de lângă Urziceni: „Una dintre cele mai bune decizii”
Mulți români care se întorc din străinătatea aleg să-și facă un rost în România, dar la oraș, cu la țară, unde au parte de o viață mai liniștită.
image
Cea mai temută infractoare care a terorizat Spania e româncă. O armată de interlopi o asculta orbește
Tenace, ambițioasă și extrem inteligentă, dar nu în ultimul rând de o frumusețe răpitoare, ea a reușit să câștige toate războaiele cu bandele rivale.
image
Nou scandal sexual în universitate. „Profesorul de 67 de ani i-a propus să devină iubita lui. Să facă sex în fața unei minore“
Elaborarea unor Coduri de etică stricte privind hărțuirea sexuală în universitățile din România devine o prioritate, în contextul numărului din ce în ce mai crescut de astfel de cazuri care apar în spațiul public. Ultimul scandal de acest tip provine din Cluj-Napoca.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.