Prima țară fără ziare

Publicat în Dilema Veche nr. 396 din 15-21 septembrie 2011
Prima țară fără ziare jpeg

Se vorbeşte peste tot în lume despre criza presei şi despre felul în care noile tehnologii modifică faţa jurnalismului. Dar aceste schimbări nu se limitează la domeniul în sine, ci au implicaţii asupra democraţiei înseşi. 

Într-un articol publicat în revista Transit (editată de Institut fur die Wissenschaften vom Menschen din Viena) şi reluat de Eurozine , Paul Starr, profesor de sociologie la Princeton University, ne invită să luăm în serios ideea că „o presă independentă are o funcţie esenţială în democraţie“ şi arată că revoluţia digitală „a slăbit abilitatea presei de a acţiona ca un agent de control public, subminînd bazele economice ale jurnalismului profesionist şi fragmentînd publicul“. E adevărat, pe de altă parte, că revoluţia digitală a revitalizat jurnalismul: a permis intrarea în scenă a unor nume noi, a inovat în formă şi în conţinut, iar în ţările în care libertatea presei nu stă prea bine a dat un impuls nou libertăţii de exprimare. Numai că – spune Paul Starr – mai nimeni nu vrea să plătească pentru presa online, ceea ce afectează independenţa financiară a jurnalismului şi, astfel, subminează însăşi libertatea de exprimare. 

Presa tipărită este cea mai afectată: în ultimul deceniu, veniturile instituţiilor media au tot scăzut, iar numărul jurnaliştilor s-a redus (cu 53% în Norvegia, cu 41% în Olanda, cu 25% în Germania, de la 56.000 la 40.000 în SUA). Dincolo de cifre, are de suferit şi calitatea. Genurile jurnalistice care îi asigurau presei rolul de „cîine de pază al democraţiei“, precum marile anchete de interes public ori reportajele ample, consumă mulţi bani şi mult timp, aşa încît managerii de presă sînt tot mai puţin dispuşi să consume resursele (tot mai scăzute) pentru aşa ceva. E mult mai ieftin şi mai uşor (şi eventual cu o audienţă mai mare) să produci ştiri scurte, cu poze multe şi mari, pe subiecte la îndemînă, decît să plăteşti luni în şir reporteri de investigaţie pentru a documenta cine ştie ce caz încîlcit, asumîndu-ţi eventual riscul ca ancheta să nu iasă. Şi apoi, transpuse în variantă electronică, ziarele trebuie să se adapteze practicilor de lectură online – adică să livreze un alt fel de conţinut. Tehnologia a generat şi alte reguli ale competiţiei: varianta online a unui cotidian nu mai e la concurenţă doar cu celelalte ziare (ca în versiunea tipărită), ci şi cu portalurile de ştiri ori cu site-urile televiziunilor. Pentru a construi acest nou tip de conţinut s-au cheltuit bani care, deocamdată, nu se întorc în buzunarul investitorului. Nimeni nu prea e dispus să plătească pentru ce citeşte/vede online, chit că pe Internet primeşte un conţinut mai bogat şi mai variat decît pe hîrtie (pentru care, altminteri, nimeni nu are nici o ezitare să scoată bani din buzunar). Aşa încît ziarele tipărite (şi mă refer aici la cotidienele generaliste) rezistă tot mai greu (căci şi veniturile din publicitate au scăzut), se mută online pentru a fi în pas cu „trendul“ (dar nici de acolo nu-şi recuperează cheltuielile) şi aleargă disperate după un public în care schimbarea generaţională a adus şi modificări în practicile de lectură. Dar „viaţa“ textelor apărute doar online e mai scurtă, iar impactul e mai mic: goana după noutate e mai acerbă. Aşa încît ziarele nu mai au timp să construiască dezbateri de interes public, să urmărească în mod consecvent marile subiecte, să propună reflecţii asupra valorilor societăţii. Sînt preocupate de propria subzistenţă. Şi nici cetăţenii – seduşi timp de decenii de cîntecul de sirenă al televiziunii şi deprinşi rapid cu Internetul pe care mulţi îl consideră „un drept“ – nu mai par atît de dornici să dezbată chestiuni importante în ziare: e mai simplu şi mai plăcut să postezi comentarii rapide pe site şi să te laşi dus de infotainment-ul de toate zilele. Iar cu infotainment se formează consumatori, nu cetăţeni informaţi şi responsabili. 

Revenită la o presă liberă abia de 20 de ani, România e, într-un fel, în „avangarda“ trendului mondial. Dacă lăsăm deoparte tabloidele, observăm că primele ziare româneşti de calitate reuşesc să vîndă, fiecare, doar cîteva zeci de mii de exemplare. Ca să-şi scoată banii, de cîtva timp cotidienele livrează „la pachet“ cărţi, filme şi altele – ceea ce nu le asigură însă mai multă audienţă reală şi mai mult impact, ci doar mai mulţi cumpărători conjuncturali, care le abandonează imediat ce dispare chilipirul suplimentar. Una peste alta, dacă avem în vedere doar ziarul în sine, constatăm că primele trei cotidiene româneşti luate la un loc (România liberă, Adevărul, Jurnalul naţional) abia trec de o sută de mii de exemplare, conform ultimelor cifre BRAT. La o ţară de 20 de milioane de locuitori, o asemenea vînzare arată că ziarele „pe hîrtie“ deja nu prea mai există (în timp ce traficul lor pe Internet creşte constant, dar nu aduce bani). Despre impactul lor în societate nici nu e cazul să mai vorbim: publicul de masă e sclavul televiziunii, aşa că bietele ziare încearcă să „paraziteze“ posturile TV, făcînd ştiri din ce au declarat aseară la televizor vedetele şi politicienii. Ca să supravieţuiască financiar, ziarele organizează tot felul de evenimente şi campanii plătite de entităţi comerciale, ocupînd astfel cu subiecte „impuse“ sau cu autopromovarea spaţii care cîndva erau rezervate marilor subiecte de pe agenda publică. Despre politică se scrie nu pentru că e un domeniu esenţial al democraţiei, ci pentru că are potenţial de scandal (deci de audienţă). Confruntate cu serioase probleme de management şi finanţare, ziarele noastre tipărite sînt sub limita supravieţuirii. România are „şansa“ să devină, cît de curînd, prima ţară fără ziare. Cum vom sta după aceea cu democraţia – mai vedem. La televizor, desigur...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Atacuri cibernetice Foto cyware com
Psihologia scamurilor: cum gândesc escrocii și cum să nu cazi în capcana lor. „AI va alimenta tot mai multe atacuri”
Românii se confruntă, zi de zi, cu un val de scamuri telefonice și fraude digitale din ce în ce mai sofisticate, în contextul în care frontul de apărare devine tot mai complex. Statul reacționează, dar vectorii de atac se multiplică, se rafinează și devin mai greu de anticipat.
dacfest 2023, foto Daniel Guta (35) jpg
Bătălii epice între daci și romani, la DacFest 2025. Marea confruntare va avea loc pe malul Mureșului
Mai puțin comercial decât „zilele” de comune și orașe, un festival dedicat dacilor și romanilor promite reconstituiri istorice cât mai apropiate de adevăr. Aproape 300 de reenactori și mii de turiști sunt așteptați la Dacfest, în județul Hunedoara.
Cele 7 alimente antiinflamatoare care îți dau un boost de energie Foto DMS
Scapă de oboseală și inflamație cu aceste 7 alimente recomandate de experți
Descoperă 7 alimente antiinflamatoare care îți oferă energie naturală și te ajută să reduci oboseala. Recomandate de nutriționiști, aceste ingrediente te susțin în lupta cu inflamația și susțin vitalitatea zilnică.
Britanic printre grupurile de șarlatani  Foto London scammers jpg
Un englez a înfruntat găștile de Alba-Neagra de pe Podul Londrei fiind scuipat, umilit și lovit: „Nu le e frică să te atace”
Clipurile publicate de un britanic care a înfruntat mai multe găști de escroci, filmați în timp ce înșelau oamenii în centrul Londrei, atrăgându-i în jocul „Alba - Neagra”, au strâns milioane de vizualizări. Mulți dintre cei care le-au văzut s-au plâns însă că atrag ură împotriva românilor.
Ionut Mosteanu FB jpg
Un reputat general avertizează: „La un moment dat, va trebui să reintroducem serviciul militar obligatoriu”
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, readuce în atenție legea privind pregătirea militară a voluntarilor, necesară pentru a reface rezerva Armatei Române. Generalul (r) Virgil Bălăceanu susține că dacă situația rezervei nu se remediază repede, s-ar putea reintroduce serviciul militar obligatoriu.
mic dejun la hotel jpg
Micul dejun se ieftinește, grătarul se scumpește. Cum fluctuează prețurile alimentelor în 2025
Sucul de portocale, cafeaua și ciocolata s-ar putea ieftini în curând, însă grătarul ar putea fi mai scump decât în lunile estivale precedente, factorii geopolitici și noile majorări ale tarifelor de la energie fiind principalii responsabili, arată o analiză privind prețurile.
pensii private
Cum se taxează pensiile private de la 1 august. Exemplu de calcul
O serie de măsuri fiscale intră în vigoare la data de 1 august, printre care și obligativitatea plății contribuțiilor la sănătate de către pensionari, inclusiv cei care obțin venituri din pensiile private obligatorii sau facultative.
Control tragic FB jpg
Regulile noi care te forțează să-ți achiți taxele. La ce să te aștepți dacă rămâi fără permis sau vrei să cumperi o mașină și ești dator la stat
Guvernul va veni cu un proiect de lege pentru colectarea mai bună a impozitelor și taxelor. Anumite servicii publice vor fi condiționate de achitarea datoriilor la stat. Recuperarea permisului suspendat este unul dintre ele.
cia
Ce se va alege de CIA? Agenția secretă americană a crezut mult timp în puterea de a-și cunoaște dușmanul. Dar în aceste zile amenințările vin de sus
Dacă în trecut CIA se temea să-și piardă inamicul, sub administrația Trump s-a confruntat cu un adversar de alt fel: propriul său președinte.