Porți deschise și partid iubit

Publicat în Dilema Veche nr. 314 din 18-24 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Duminica trecută, Palatul Parlamentului şi-a deschis porţile pentru vizitatori. S-a făcut coadă: cică 26.000 de oameni au vrut să vadă unde lucrează aleşii poporului, aşa încît programul s-a prelungit cu o oră, „să ajungă la toată lumea“. Din 1990 nu mai văzuse Casa Poporului atîta omenet aşteptînd la uşă: atunci, lumea se-nghesuia să vadă „luxul dictatorului“ (într-o clădire neterminată) şi se minuna la vederea candelabrelor despre care ghidul zicea că au nu ştiu cîte sute de kile sau a covoarelor despre care acelaşi zicea că sînt „printre cele mai mari din lume“… Atunci era o curiozitate justificată: un popor amărît, abia ieşit de sub talpa celei mai grele dictaturi comuniste din Europa, voia să pătrundă în locurile pînă deunăzi interzise, să le „desacralizeze“ astfel şi să simtă – şi în acest fel – aburii libertăţii abia cucerite. Dar acum? Mai greu de spus…

S-o luăm cu binişorul. Mai întîi – aşa cum se cuvine la noi, indiferent despre ce e vorba în propoziţie – să ne punem întrebarea „dar în UE cum e?“. E aşa: tot felul de sedii oficiale pot fi vizitate de către orice cetăţean. (Pentru rigoare, precizez că şi Palatul Parlamentului se poate vizita, individual sau în grup, scrie aici: http://www.cdep.ro/cic/index .html). Să luăm un exemplu din „Vechea“ şi unul din „Noua“ Europă. Bunăoară, Palazzo del Quirinale din Roma, sediul preşedinţiei italiene, se vizitează în fiecare duminică, între orele 8,30-12,30. Biletul de intrare costă 5 euro. Parlamentul maghiar este şi el vizitabil, în fiecare zi între orele 8-18, iar cetăţenii din statele UE nu plătesc bilet (detalii, aici: http://www.parlament.hu/parl_en.htm). Care va să zică, tovarăşi, se poate! Dar diversele reşedinţe regale de prin monarhiile europene? Vizitabile şi ele: în Danemarca, de pildă, palatul de vară al familiei regale se poate vizita cînd regina nu se află acolo; dar imensul parc din jurul său e accesibil oricînd. Ş.a.m.d. „Sediile puterii“ sînt deschise publicului şi asta a devenit de mult rutină. Este şi aceasta o formă de a face democraţia „palpabilă“, de a crea senzaţia că legătura dintre popor şi cei care îl reprezintă e directă, firească, simplă. Sigur că la mijloc e şi o „operaţiune de PR“, un mod de a crea o imagine pozitivă a Puterii, dar totul se realizează discret şi eficient. Astfel de zile „ale porţilor deschise“ nu prea se obişnuiesc.

La noi, operaţiunea de PR e cusută cu aţă tricoloră, peste care s-a tras un tiv oranj. Televiziunile – desigur – au avut şi ele un rol în povestea asta. Căci numai datorită secvenţelor transmise la TV am putut vedea şi auzi, de exemplu, o doamnă în vîrstă (care semăna izbitor, în atitudine şi în tonul vocii, cu niscaiva persoane care i-au întîmpinat cu aplauze şi cu flori pe mineri în iunie 1990), alături de dna Roberta Anastase, spunînd că PD-L e un partid minunat, pe care „îl iubeşte“ (deşi nu e membră), şi că dl Emil Boc „explică totul atît de

la televizor despre pensii şi salarii că şi copiii îl înţeleg“. Minunat, nu-i aşa? Ce vrea să spună autorul, dragi copii? Că democraţia românească se bazează şi pe

, nu doar pe valori, principii şi alte chestiuni reci şi abstracte. Şi că deschiderea Parlamentului pentru public a fost făcută, nu-i aşa, cu

, nu sec şi rutinier, ca la alienaţii ăia de occidentali, care organizează şi eficientizează totul şi au proceduri pentru orice. Nu, la noi e altfel: dăm şi o dovadă de transparenţă şi deschidere faţă de alegători, dar adunăm şi caimacul imaginii, căci televiziunile transmit secvenţe cu coada enormă de la intrare şi poporul telespectator se lasă impresionat. Bine gîndit, bine ţintit, bine simţit! Parlamentul şi parlamentarii au o imagine proastă, după cum demonstrează sondajele, aşa încît astfel de evenimente ar trebui să contribuie la îmbunătăţirea ei. Mă tem însă că socoteala de la Casa Poporului nu se potriveşte cu cea din tîrgul televizorului: reporterii au întrebat lumea de la coadă de ce a venit să viziteze, iar printre răspunsuri s-a putut auzi şi cîte-o ironie: „am venit să vedem unde lucrează aleşii, sperăm să nu adormim ca ei“. Probabil că o anumită curiozitate firească s-a îmbinat cu oarecari enervări acumulate în timp faţă de „ăştia“ care „pierd vremea“ şi „au salarii mari“. Imaginea proastă a parlamentarilor s-a făcut în timp şi se va îmbunătăţi, eventual, tot în timp, nu prin astfel de operaţiuni de PR în care vreun consilier aplică mecanic principiul că publicului „tre’ să-i vinzi emoţii“. Sigur, aşa este, dar cu dublu tăiş: o doamnă în vîrstă îndrăgostită de PD-L poate impresiona pozitiv o anumită categorie de public, dar poate părea ridicolă în ochii altor categorii...

Nu ştiu, aşadar, ce i-a mînat pe atîţia concetăţeni să viziteze Palatul Parlamentului taman în ziua aceea, mai ales că o pot face în fiecare zi. Şi nu prea înţeleg nici ce mare lucru e de văzut acolo. Quirinale, Parlamentul din Budapesta, Castelul Hrad din Praga şi altele sînt clădiri istorice, cu colecţii de artă şi multe altele. În Casa Poporului e de văzut nebunia lui Ceauşescu şi cam atît. Altceva?

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Un roman de știință
Bill Bryson nu este om de știință, nu are o formație științifică și, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare să aibă în spate un proces de înțelegere, de clarificare a unor lucruri, pînă la nivelul la care devin accesibile oricărui om cu o minimă educație academică.
Bătălia cu giganții jpeg
Datoria Europei
Nici Franța, nici Germania și nici – cu atît mai puțin! – Țările de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigențele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Mi-e greu să pricep de ce a certa pe toată lumea e o formă de „acțiune”.
Frica lui Putin jpeg
„Nu umiliți Franța, domnule președinte!”
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat de două ori, nu o singură dată, că „nu trebuie umilită Rusia”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lecție pentru care mă tem că opulentul nostru continent, cu birocrația lui pe cît de groasă, pe atît de nevolnică, cu politicienii lui minusculi, nu este pregătit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
În primăvara anului 1897, la etajul al patrulea al școlii publice Cooper Union din Manhattan pe care o înființase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lungă istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a defăimării profesorilor a devenit la noi pandemică și are un gust nu amar, ci de-a dreptul grețos, cel puțin în percepția mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuză Occidentul să numească fascistă Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascistă Rusia lui Putin se explică prin contextul psiho-istoric al țărilor europene.
Un sport la Răsărit jpeg
Ce mai facem cu Naționala?
Ne torturează şi o torturăm, chestiune din care nimeni nu va rămîne întreg. Echipa României nu e altceva decît oglinda României.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neapărat ipocrizie, cum ar zice unii, ci politețe și meserie.

Adevarul.ro

image
Motivul stupid pentru care o grădiniţă din Hunedoara a fost mâzgălită cu mesaje de ură şi ameninţare VIDEO
O grădiniţă din Hunedoara a fost vandalizată. Autorii distrugerilor au lăsat mesaje de ameninţare şi de ură pe faţada clădirii.
image
Un general rus obez şi retras din activitate, trimis să lupte în războiul din Ucraina: „Nimeni nu-i poate refuza supunerea”
Un general rus pensionat şi obez, a fost trimis de Vladimir Putin să lupte în prima linie în războiul din Ucraina care se desfăşoară mai ales în partea de est a ţării. Decizia vine în contextul în care armata rusă pierde tot mai mulţi militari de rang înalt pe câmpul de luptă.
image
„Q”, internautul de la care a pornit mişcarea QAnon, a revenit pe forumurile web după 2 ani de pauză: „Să jucăm încă o dată?”
Utilizatorul anonim cunoscut sub numele de „Q” al forumurilor 4chan şi 8kun, personaj ale cărui anunţuri criptice au dat naştere teoriei conspiraţiei fasciste pro-Trump cunoscută drept QAnon, şi-a reluat postările după o pauză de aproape doi ani.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.