Politca de vorbe

Publicat în Dilema Veche nr. 123 din 1 Iun 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Actualitatea politic─â rom├óneasc─â este construit─â din ce spun, nu din ce fac politicienii. La orice telejurnal te ui┼úi, consta┼úi c─â principalele ┼čtiri politice au cam acela┼či calapod: politicianul X a declarat, politicianul Y i-a dat replica, premierul a spus, ┼čeful opozi┼úiei a comentat ┼či a┼ča mai departe. Peisajul e completat de alte personaje, mai mult sau mai pu┼úin politice, a c─âror unic─â misie public─â este aceea de a vorbi. Campionul absolut este Gigi Becali, dup─â care reporterii alearg─â cu microfoanele, mai ales de c├«nd partidul s─âu (practic, inexistent, c─âci nu se ilustreaz─â pe plan politic prin nimic) e creditat ├«n sondaje cu 5-6%. Dac─â n-ar fi existat, Becali trebuia inventat, pentru c─â ofer─â o hran─â consistent─â at├«t telejurnalelor ┼či ziarelor, c├«t ┼či talk-show-rilor ├«n c─âutare de audien┼ú─â, doar prin faptul c─â ├«┼či d─â cu p─ârerea despre orice, ├«n stilu-i inconfundabil, ├«n sine ┼či pentru sine. O alt─â surs─â de con┼úinuturi verbale bune de dat la ┼čtiri este Elena Udrea. Politic vorbind, este o simpl─â membr─â a unui partid, a┼ča ├«nc├«t, dac─â judec─âm strict tehnic, prezen┼úa ei la televizor nu s-ar justifica: nu are o func┼úie public─â, nu administreaz─â nimic, nu "implementeaz─â" nimic, deci nu are a da seam─â despre nimic: s├«nt mii de membri de partid pe care nu-i cheam─â nimeni la nici un talk-show, nici m─âcar la vreo televiziune local─â. Dar faptul c─â a fost, pentru o vreme, ┼čefa cancelariei preziden┼úiale (cu toate b├«rfele ┼či specula┼úiile n─âscute din aceast─â situa┼úie) i-a construit o aur─â de ┼čtiutoare a "marilor secrete", de semizei┼ú─â cu acces direct la "cei mari". A┼ča ├«nc├«t reporterii o p├«ndesc ┼či pe ea, convin┼či c─â glasul ei exprim─â g├«ndurile nespuse ale pre┼čedintelui, deci e, poten┼úial, numai bun─â pentru ┼čtirea principal─â de la telejurnal. Cozmin Gu┼č─â, ├«n schimb, e bun numai de talk-show: de┼či ├«n prezent e liderul unui partid care nu apare nici m─âcar ├«n sondaje, pentru faptul c─â a fost, la un moment dat, ├«n preajma celor puternici (Adrian N─âstase ┼či Traian B─âsescu) e chemat, din c├«nd ├«n c├«nd, s─â fac─â pe analistul situa┼úiunii, ceea ce ┼či face bucuros, cu aerul celui care ┼čtie multe, dar livreaz─â "secrete" cu ┼ú├«r├«ita, s─â nu ne cad─â greu. Desigur, ├«ntre aceste trei personaje s├«nt diferen┼úe notabile, fiecare are "specificul" s─âu; dar "utilizarea" lor public─â e asem─ân─âtoare: s├«nt "lansatoare" de subiecte de ┼čtiri ┼či generatoare de controverse care se dovedesc, de cele mai multe ori, simple "daraveri de clopotni┼ú─â". ├Äntr-o societate a┼čezat─â, astfel de personaje ar fi cu totul marginale ┼či ar genera, cel mult, c├«te o ┼čtire cu aer exotic ┼či pitoresc. La noi, ele s├«nt ├«n centrul aten┼úiei. ┼×i asta nu numai pentru c─â mass-media umbl─â cu anas├«na dup─â senza┼úii tari ┼či "declara┼úii ├«n exclusivitate", ci ┼či pentru c─â ├«ntregul fundal politic e construit din vorbe. ┼×i politicienii cu func┼úii importante fac la fel: folosesc presa pentru "a da semnale" ori pentru a-┼či rezolva problemele buc─ât─âriei de partid. PD a anun┼úat prin pres─â c─â vrea restructurarea Guvernului ┼či abia dup─â aceea a discutat aceast─â problem─â cu partenerii de coali┼úie; primarul Adriean Videanu a anun┼úat ├«n pres─â c─â are un mare proiect pentru Pia┼úa Revolu┼úiei, d├«ndu-l ca sigur, ┼či abia dup─â aceea a cerut (acceptat?) o dezbatere public─â; Traian B─âsescu ┼či-a f─âcut un stil din a lansa, periodic, la televizor, tot felul de ├«n┼úep─âturi la adresa executivului, de┼či problemele semnalate ar trebui rezolvate institu┼úional, ├«ntre Pre┼čedin┼úie ┼či Guvern. S─âpt─âm├«na trecut─â am avut ├«ns─â un "caz-┼čcoal─â" ├«n privin┼úa actualit─â┼úii create ┼či apoi omor├«te "din vorbe". Deputatul Crin Antonescu a ┼úinut o conferin┼ú─â de pres─â ├«n care p─ârea c─â "se ia" de premier ┼či de pre┼čedintele Camerei Deputa┼úilor: brusc, dl deputat a descoperit c─â premierul ┼či-a adus ├«n executiv o ga┼čc─â de apropia┼úi, iar pre┼čedintele Camerei e membru ├«ntr-o comisie de privatizare, ceea ce ar fi imoral. Tot brusc ┼či tot ├«n pres─â, pre┼čedintele Camerei a avut revela┼úia c─â deputatul Crin Antonescu a cam lipsit de la ┼čedin┼úe, deci ar fi posibil ca liberalii s─â nu-l mai vrea ca lider al grupului parlamentar. Au urmat, desigur, dezbateri ┼či talk-show-uri, ┼úara s-a trezit, pe baza a dou─â-trei fraze, aruncate ├«ntr-o mic─â Apocalips─â intraliberal─â: ce vrea, de fapt, Antonescu? ce jocuri s├«nt ├«n spate? va c─âdea Guvernul? va fi ├«nlocuit T─âriceanu cu Stolojan? va fi afectat─â aderarea la UE? Dup─â c├«teva zile, tot prin pres─â, Apocalipsa s-a am├«nat: z├«mbitori, liberalii au spus c─â o ┼čedin┼ú─â de partid a l─âmurit totul ┼či c─â lucrurile s-au ├«ntors de unde au plecat, spre mul┼úumirea tuturor. Mai r─âm├«nea s─â ne spun─â c─â tr─âim ├«n cea mai bun─â dintre lumile posibile. Astfel de "cazuri" create din nimic s├«nt, desigur, la ani-lumin─â de agenda publicului: cet─â┼úenii a┼čteapt─â altceva de la politicieni, iar bizantinismul ┼či vorbele spuse pe coridor nu fac dec├«t s─â afecteze ┼či mai mult imaginea - oricum proast─â - despre politic─â. Paradoxal, singurul punct ├«n care s├«ntem perfect compatibili cu UE ├«l reprezint─â ├«ncrederea sc─âzut─â ├«n partidele politice. Dar dac─â "la ei" este explicabil─â, dup─â decenii de democra┼úie, o astfel de criz─â de ├«ncredere, "la noi" e riscant─â. Politica de vorbe creeaz─â plictis, ├«ntre┼úine fatalismul ┼či iluziile: cu "─â┼čtia" nu se poate face nimic, poate intrarea ├«n UE s─â ne rezolve problemele. Vestea proast─â este c─â UE nu "ne d─â" nimic, ├«n schimb se va trezi, prin Parlamentul European ┼či prin celelalte institu┼úii, cu "─â┼čtia".

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.