Piaţa muncii din UE şi problemele de acasă

Publicat în Dilema Veche nr. 134 din 18 Aug 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

în 2004, după ce Polonia a intrat în Uniunea Europeană, în Franţa s-a răspîndit destul de repede teama de "instalatorul polonez": s-a crezut că lucrătorii din Est vor da năvală şi vor lua locurile de muncă ale francezilor. Nu s-a întîmplat aşa, iar polonezii au întors lucrurile în favoarea lor: un afiş care a umplu străzile Parisului înfăţişa un "instalator" cu alură de manechin şi îi invita pe francezi să vină să descopere Polonia şi meseriaşii săi la ei acasă. Mai prudenţi (mai flegmatici? mai păţiţi?), britanicii se tem de muncitorii români şi bulgari înainte de aderarea la UE. Miniştri, foşti miniştri şi parlamentari britanici se pronunţă pro sau contra deschiderii pieţei muncii pentru cetăţenii români şi bulgari începînd din 2007. Dezbaterea nu beneficiază de o etichetă concisă şi expresivă precum "instalatorul polonez", dar teama există: din celelalte ţări foste comuniste au venit în Marea Britanie patru sute de mii de muncitori; din România şi Bulgaria se aşteaptă vreo trei sute de mii. Ceea ce înseamnă nu doar o ameninţare pentru locurile de muncă, dar şi probleme conexe: John Denham, fost adjunct al ministrului de Interne, crede că "decizia Marii Britanii, a Suediei şi a Irlandei, de a permite accesul liber, a funcţionat mai bine decît se aştepta multă lume, însă problemele care persistă - privind cazarea, şcolile şi spitalele - ar trebui să fie rezolvate înainte de a mai permite şi altora să intre pe piaţa muncii". Care va să zică, britanicilor - cei mai simpatici şi mai raţionali dintre eurosceptici - le e teamă de noi şi-ai noştri, dar în acelaşi timp se gîndesc cum să le asigure potenţialilor invadatori pe piaţa muncii locuinţe, şcoli pentru copii şi tratament în spitale. Nu reacţiile de tip Jean Marie Le Pen (care pune accentul pe ideea "străinii îi lasă şomeri pe ai noştri", împărtăşită şi de alţii, nu neapărat naţionalişti şi extremişti) generează reticenţa faţă de deschiderea pieţei muncii, ci intenţia de a organiza mai bine şi mai funcţional primirea valului de imigranţi. Diferenţă culturală, desigur, între britanici şi francezi. Dar şi - cu atît mai mult! - între britanici şi români. Pentru românii care pleacă să cîştige mai bine în Occident, principiul este "fie ce-o fi", important e să-şi găsească ceva de lucru: copiii rămîn la bunici sau la rude, de boli şi beteşuguri "să ne ferească Dumnezeu", că asigurarea medicală costă, iar de locuit "s-o găsi ceva". Grija britanică pentru toate aceste probleme pare, în ochii alor noştri, un moft: noi să fim sănătoşi, că în timp le rezolvăm pe toate... Dar tema potenţialului val de imigranţi şi temerile britanicilor reprezintă un fel de imagine la scară a "situaţiunii" de ansamblu privind aderarea României la UE. Sutele de mii de căpşunari, zidari ori instalatori români, care îşi caută de lucru în Occident, sfîrşesc prin a se integra fără a crea probleme în societăţile de acolo. Problemele rămîn în societatea de aici, iar britanicii şi ceilalţi europeni s-ar cuveni să se teamă mai curînd de acestea. Cînd te întorci în ţară după o călătorie de cîteva săptămîni în Europa nordică (aşa cum am făcut eu), şocul cultural al reintrării în cotidianul românesc nu se reduce la micile constatări cotidiene care te împing inevitabil spre comparaţii (la ei nu sînt găuri în asfalt, toaletele sînt curate etc. etc.). După cîteva săptămîni în care am văzut doar telejurnalele daneze, suedeze şi finlandeze, din care nu pricepeam nimic (neştiind limba), dar vedeam imaginea unor societăţi aşezate şi decente, articulate şi cumsecade, am căzut, din prima zi, pe scandalul dosarelor, pe imaginea unor turişti înfierbîntaţi care se băteau cu patroana unei terase din Băile Herculane, pe un caft la un hotel din Mamaia aparţinînd unor politicieni locali şi alte asemenea breaking news cît se poate de expresive pentru tipul de actualitate românească din care ne tragem zilnic seva comentariilor, "dezbaterilor", bîrfelor, enervărilor sau acomodărilor cu un ochi închis. Aşa încît, dacă aş fi britanic, nu m-aş teme de trei sute de mii de muncitori români care, cel mai probabil, se vor adapta la modul de viaţă britanic (sau în orice caz nu vor genera crize), ci de celelalte milioane de români care convieţuiesc, de ani întregi, cu o societate cîrpită democratic, dar imposibil de imaginat "la ei". O societate în care şeful statului e acuzat de un fost şef al statului că ar fi colaborat cu Securitatea, în care fostul prim-ministru e anchetat penal, în care un acuzat de terorism e scăpat peste graniţă, în care poetul de curte al lui Ceauşescu are toate şansele să ajungă europarlamentar, în care fosta Securitate continuă să livreze dosare cu ţîrîita, după bunul plac, iar presa sare la bătaie şi se drapează în făcătoare de dreptate, în care the romanian way of life pare a fi devenit o supă reîncălzită, în care intră şi corupţia, şi minciuna, şi tupeul, şi porunca "fraiereşte-ţi aproapele", şi mitocănia, şi altele asemenea (moştenite de la vechiul regim şi perfecţionate în regim de urgenţă de tranziţie), o ţară ce pare să nu mai perceapă toate acestea (şi multe altele) drept probleme, moţăiala civică deplină fiind acompaniată de muzica promisiunilor/speranţelor că ne va fi mai bine după intrarea în UE. Sînt convins că britanicii ştiu ei ce fac şi de ce anume să se teamă, dar le-aş livra totuşi această dilemă: trebuie să te temi de cîteva mii de oameni care vor să-şi construiască un mod de viaţă emigrînd sau de cîteva milioane care nu sînt în stare să-şi construiască un mod de viaţă la ei acasă?

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
Augustin Viziru a dezvăluit cu cine l-a înșelat Oana Mareș: „Tu ai putea să ai ceva sexual cu el?”
Augustin Viziru a mărturisit că nu a fost „ușă de biserică” în timpul mariajului cu Oana Mareș alături de care a fost vreme de 11 ani.
image
A murit tânărul aflat în comă de două luni de la o durere de măsea
Ionuț Marian Călărău, care a stat în comă aproape două luni după ce a ajuns la spital cu o durere de măsea, a murit în spital. Anunțul a fost făcut pe rețelele sociale de familie și prieteni.
image
Fetiță de 11 ani, filmată în timp ce întreținea relații sexuale cu un elev de liceu. Imaginile au ajuns la colegi
O minoră de 11 ani, elevă în clasa a V-a la o școală din Cluj, a fost filmată în timp ce întreținea relații sexuale cu un elev de liceu. Filmările realizate în vacanța școlară au fost distribuite colegilor.

HIstoria.ro

image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.
image
Aventurile lui Landolfo Rufolo, un bancher medieval imaginat de Boccaccio
Deşi Landolfo este un personaj fictiv, numele familiei este cât se poate de real, Rufolo fiind, pe la 1280, una dintre cele mai bogate familii din sudul Italiei.