Pericolul de la televizor

Publicat în Dilema Veche nr. 196 din 10 Noi 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Un nou delict grav s─âv├«r┼čit de un cet─â┼úean rom├ón - jefuirea ┼či uciderea unei femei; ini┼úial presa a vorbit ┼či de viol, dar deocamdat─â nu a fost confirmat de medicii legi┼čti - a ├«ncins presa ┼či politica de la Roma ┼či Bucure┼čti. ┼×i, ├«ntruc├«t premierul Romano Prodi a declarat c─â va discuta problema ┼či cu ceilal┼úi parteneri din UE, tinde s─â ├«nc─âlzeasc─â ┼či alte capitale europene, y compris Bruxelles. ├Än realitate, era deja un "caz european" dinainte de a izbucni: totul pleac─â de la principiul liberei circula┼úii ┼či de la valurile (nea┼čteptate?) de emigran┼úi dinspre Est spre Vest. Restul este doar isterie politico-mediatic─â italo-rom├ón─â. Dar tocmai aici e marea problem─â. Cifrele oferite de statistici (le-am extras dintr-un raport al autorit─â┼úilor italiene preluat de Corriere della Sera, http:// www.corriere.it/cronache/07_ottobre_31/romeni_scheda.shtml) arat─â c─â rom├ónii au comis, ├«n 2006, 15,4% din infrac┼úiunile cu autori str─âini ┼či 5,3% din totalul infrac┼úiunilor denun┼úate ├«n Italia. ├Än ultimele luni, infractorii rom├óni au fost protagoni┼čtii unor cazuri foarte grave ┼či - mai ales - intens mediatizate: atacul asupra regizorului Giuseppe Tornatore, uciderea unei tinere de 23 de ani ├«n sta┼úia de metrou, uciderea unui cuplu de pensionari ├«ntr-un sat de l├«ng─â Cosenza ┼či altele. Rom├ónii s├«nt pe primul loc la omucideri, violen┼úe sexuale, furturi de ma┼čini ┼či din case, dar se ├«ndreapt─â rapid spre activit─â┼úi mai b─ânoase (traficul de droguri ┼či de fiin┼úe umane): "criminalitatea rom├óneasc─â pare s─â parcurg─â ├«ntr-un mod mai rapid etapele evolutive care au caracterizat escaladarea criminalit─â┼úii albaneze". P├«n─â de cur├«nd, albanezii erau pe primul loc ├«n materie de infrac┼úiuni ├«n Italia, iar una dintre figurile stereotipe p─âtrunse ├«n "imaginarul popular" al ultimilor ani era aceea a "albanezului violator". Faptele ┼či statisticile s├«nt, desigur, indiscutabile. Dar mediatizarea intens─â a cazurilor a f─âcut ca rom├ónii - ┼či ├«n special romii din Rom├ónia - s─â apar─â ├«ntr-o bun─â parte a opiniei publice drept ├«ntruchiparea deplin─â a r─âului, sursa tuturor necazurilor din Peninsul─â. Degeaba spun acum oamenii ra┼úionali c─â nu originea etnic─â a infractorilor e relevant─â: aceasta a devenit "miza" ├«ntregului r─âzboi politico-mediatic. Iar ├«n opinia public─â s-au extins deja atitudinile negative fa┼ú─â de romi ┼či rom├óni. ├Äntr-un sondaj realizat zilele trecute, 61% dintre cei chestiona┼úi declarau c─â au "mult─â antipatie" fa┼ú─â de romi, iar 21% "destul─â". Iar ├«n clasamentul accept─ârii imigran┼úilor, ultimele trei locuri erau ocupate de rom├óni, albanezi ┼či romi. Aceste cifre arat─â c─â aceia care s-au organizat ├«n bande care s─â-i "pedepseasc─â" pe rom├óni ar putea beneficia de o anume sus┼úinere ├«n r├«ndul unei categorii consistente a publicului ┼či c─â valul xenofob, odat─â st├«rnit, va fi greu de calmat. Declara┼úiile unor politicieni ┼či-au avut, desigur, rolul lor. Dar cauzele profunde stau, cred, ├«n alt─â parte. Italienii s├«nt mari consumatori de televiziune (ca ┼či noi). Or, infrac┼úiunile grave cu autori rom├óni au fost amplu mediatizate. ┼×i nu e vorba doar de timpul dedicat acestor episoade de cronaca nera, ci ┼či de tonul ┼či stilul lor. Acum c├«teva luni, dup─â uciderea unei tinere de 23 de ani ├«ntr-o sta┼úie de metrou de c─âtre o rom├ónc─â, am v─âzut pe Rai Uno minute ├«ntregi de transmisie ├«n direct din fa┼úa bisericii unde fusese depus─â t├«n─âra, cu declara┼úii ale p─ârin┼úilor, colegilor de liceu ┼či prietenilor s─âi. Relat─ârile erau "pline de dramatism" ┼či voiau s─â emo┼úioneze publicul, nu s─â-l informeze; iar imaginile de la ├«nmorm├«ntare au fost reluate de multe ori, astfel ├«nc├«t strig─âtele de "moarte pentru moarte" scoase de cei prezen┼úi sub imperiul emo┼úiei au avut un rating consistent. Cazul recent al femeii ucise ├«ntr-un cartier al Romei a beneficiat ┼či el de o "acoperire media" de acela┼či fel. Ca ┼či multe altele. ├Än plus, referirea frecvent─â la etnia infractorului (formule de genul "un marocan a jefuit un magazin", "un albanez a violat o elev─â de liceu" etc. s├«nt curente ├«n presa italian─â) a picurat ├«n mintea italienilor obi┼čnui┼úi ideea c─â "str─âinii comit infrac┼úiuni". Chiar dac─â, ├«n via┼úa lor de toate zilele, au experien┼úe pozitive legate de imigran┼úi, de la un punct ├«ncolo ├«ncep s─â cread─â mai degrab─â ├«n realitatea "creat─â" de mass-media. Mai ales c─â televiziunea are, ├«n Italia, destul de mult─â autoritate ┼či credibilitate. Asemenea inflam─âri mediatice au c─âzut ├«ntr-un context social complicat. Nu mai departe de acum 10-12 ani, Italia era compact─â etnic (cu 98% italieni). Ast─âzi, str─âinii (incluz├«nd ┼či estim─ârile referitoare la imigran┼úii ilegali) reprezint─â aproape 10% din popula┼úie ┼či s├«nt foarte vizibili ├«n marile ora┼če. ├Än alte ┼ú─âri (Germania, Olanda, Fran┼úa etc.), imigran┼úii au ├«nceput s─â vin─â mai demult ┼či au fost integra┼úi treptat (ceea ce nu le scute┼čte, totu┼či, de unele probleme). ├Än schimb, italienii nu erau preg─âti┼úi (social, psihologic, cultural) pentru asimilarea ├«ntr-un timp at├«t de scurt a unor valuri masive de imigran┼úi, iar discursurile despre toleran┼ú─â ┼či multiculturalism ale st├«ngii ori ac┼úiunile umanitare ale organiza┼úiilor cre┼čtine n-au reu┼čit s─â aib─â efect ├«ntr-o societate destul de instabil─â politic, ├«n care diversele guverne n-au fost capabile s─â adopte ┼či s─â aplice politici coerente nici pe tema imigra┼úiei, nici pe aceea a siguran┼úei din marile ora┼če. Dincolo de incidentele tragice ├«n sine, s-a mai produs un r─âu, ceva mai complicat ┼či de durat─â: au fost eliberate energiile negative ale prejudec─â┼úilor ┼či stereotipiilor etnice. Principiul liberei circula┼úii ┼či politicile europene p─âlesc ├«n fa┼úa senza┼úiei oamenilor c─â str─âinii "le iau ceva" din ceea ce ar fi trebuit s─â r─âm├«n─â numai al lor. Mul┼úi politicieni italieni - ├«ncep├«nd cu Walter Veltroni - au reac┼úionat meschin, din calcule de politic─â intern─â. Presa a vrut ┼či vrea ├«n continuare audien┼ú─â. ├Än asemenea condi┼úii, a gestiona o problem─â general-european─â precum aceea a imigran┼úilor ajunge s─â depind─â de ce vor mai face c├«┼úiva infractori. ┼×i, desigur, de etnia lor.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.