Parlamentul European şi

Publicat în Dilema Veche nr. 211 din 1 Mar 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ne-am ales, în toamnă, reprezentanţii în Parlamentul European, i-am trimis acolo "să apere interesele ţării" şi i-am lăsat de izbelişte. Televiziunile şi presa de la noi nu prea le acordă atenţie, după cum nu acordă atenţie nici instituţiei în sine. Ne putem informa, dacă vrem, chiar de pe site-ul Parlamentului European (www.europarl.eu.int) sau de pe www.euractiv.ro (un site consistent şi mereu la zi). Dar temele dezbătute în Parlamentul European nu creează ecou la noi, presa mainstream nu le acordă atenţie, editorialiştii sînt blocaţi (cu puţine excepţii) în daraverile interne, talk-show-urile umblă disperate după audienţă (oricum în scădere) aşa că se ocupă doar de scandaluri etc. Parlamentul European însă, care ani la rînd a fost mai degrabă un for de dezbatere, fără prea mari puteri, capătă un contur instituţional tot mai pregnant şi este tot mai prezent în viaţa publică a Uniunii Europene. O adevărată lovitură (nu numai de imagine) a fost reducerea taxei de roaming: cetăţenii europeni au putut simţi direct, "pe bani", la ce poate folosi Parlamentul European - o instituţie pe care o resimţeau mai degrabă ca îndepărtată de problemele lor de zi cu zi. Probabil şi ca urmare a acestui succes, eurodeputaţii au pus pe ordinea de zi, în ultima vreme, tot mai multe subiecte care au impact direct în viaţa cetăţenilor. Cea mai nouă iniţiativă de acest gen este solicitarea unei anchete asupra practicilor comerciale ale reţelelor de supermagazine: iniţiatorii consideră că acestea abuzează de poziţia lor dominantă pe piaţă, impunînd producătorilor preţuri mici, imposibil de susţinut, şi dăunînd consumatorilor. Unii comentatori consideră că astfel de iniţiative sînt populiste sau "electoraliste": deputaţii vor să atragă atenţia şi - mai ales - voturile cetăţenilor în favoarea unei instituţii care multă vreme a stat în umbra Comisiei Europene. Iar prezenţa tot mai slabă la vot la alegerile pentru Parlamentul European (în mai toate ţările UE) riscă să diminueze legitimitatea acestui for. Ocupîndu-se de asemenea subiecte populare, deputaţii nu fac însă altceva decît să se adapteze la agenda publicului: în definitiv, ei au fost aleşi tocmai pentru a reprezenta interesele şi preocupările cetăţenilor europeni. Pe de altă parte, Parlamentul European dezbate şi alte teme, mai substanţiale şi cu bătaie pe termen lung: viitorul demografic al Europei, realizarea unui recensămînt al populaţiei şi locuinţelor la nivel european (pentru a avea date comparabile), coeziunea teritorială a continentului şi dezvoltarea echilibrată a zonelor urbane şi rurale, rolul Uniunii Europene într-o lume globalizată şi altele. Astfel de teme "abstracte" nu au cum să fie atractive pentru majoritatea cetăţenilor, aşa încît ele sînt echilibrate de celelalte, care au consecinţe în casele şi în buzunarele oamenilor. În principiu, nu e nimic rău în asta - deşi, evident, populismul nu lipseşte nici în Parlamentul European; dar el nu se manifestă în asemenea încercări de a îmbunătăţi realmente viaţa oamenilor, ci - ca peste tot - în promisiunile enorme fără acoperire în realitate. Iar acestea sînt mult mai atent "cenzurate" în forul european decît în parlamentele naţionale. În relativ scurta lor perioadă de activitate (mai întîi ca observatori, apoi ca aleşi), parlamentarii români s-au ilustrat care cum s-au priceput. E firesc. Ioan Mircea Paşcu, de pildă, într-o intervenţie în plen, a pus problema investigaţiilor anticorupţie din România şi şi-a exprimat "îngrijorarea" ca acestea să nu încalce cumva drepturile persoanelor anchetate. Am înţeles "unde bate". Theodor Stolojan, teoretic un important lider politic în România (căci este prim-vicepreşedintele partidului cu cele mai mari procente în sondaje), a avut o singură intervenţie scrisă - două fraze banale despre necesitatea sprijinirii proiectului Nabucco. Alţii n-au avut nici atît. Există însă şi o categorie de europarlamentari români care s-au integrat foarte bine în mecanismele forului european. În afară de Adrian Severin, hiperactiv şi perfect adaptat la politica europeană (după stagiile la Consiliul Europei şi la OSCE), Adriana Ţicău şi Gabriela Creţu (PSD), Adina Vălean (PNL), Monica Iacob-Ridzi (PD-L) sînt prezenţe active, cu intervenţii substanţiale şi la obiect. Pe site-ul Parlamentului European se găsesc toate aceste intervenţii, iar trecerea lor în revistă este un exerciţiu interesant, înainte de toate pentru că arată cît de neadecvată este ideea că parlamentarii se duc la Bruxelles şi Strasbourg "pentru a apăra interesele ţării" (idee susţinută uneori de politicienii înşişi, şi nu doar de cei români). În PE se face înainte de toate politică europeană, în funcţie de familia ideologică de apartenenţă. Uneori, apar şi iniţiative transpartinice. În orice caz, intervenţiile sînt cu substanţă şi la obiect, nu se bat cîmpii, nu se vorbeşte fără rost, doar de dragul de a ţine microfonul ocupat, procedurile sînt clare, regulile sînt respectate. Numele de mai sus fac parte din mult-aşteptata "nouă generaţie de politicieni" şi chiar au reuşit să facă altfel de politică. Dar nu aici, ci acolo. Aici nu prea au loc de bătrînii baroni ai politicii care ţin în continuare scena ocupată, iar televiziunile nu riscă să cheme nişte "politicieni necunoscuţi", de teamă să nu-şi piardă audienţa. Aşa încît vocile lor nu prea se aud, din păcate, în România, deşi cu siguranţă ar avea ce să spună şi, mai ales, ar spune altfel: fără obsesia "conflictului între palate", fără grija de a-şi lovi permanent adversarii sub centură. De ani întregi, se tot aşteaptă "schimbarea clasei politice". Toată lumea - începînd cu preşedintele ţării - vorbeşte despre asta, deşi e limpede că ea nu se va schimba total şi "dintr-o mişcare". Poate ar fi mai util să observăm că schimbarea poate începe de la aceste cîteva persoane. Totul este ca, aici, să poată - şi să fie lăsate - să facă politică aşa cum fac acolo. Cu alte cuvinte, "schimbarea clasei politice" ne vine tot dinspre Europa.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Salome Zurabisvili FOTO AFP
AFP: Georgia se află într-o criză politică înaintea alegerilor prezidențiale
Georgia se află în frământări politice de la alegerile legislative de la 26 octombrie, câștigate de partidul pro-rus Visul Georgian, considerate fraudate de opoziția pro-europeană, relatează AFP.
Nationala fotbal Romania (Sportpictures) jpg
restaurant foto unsplash jpg
Cum au reacționat 2 italieni, după ce au văzut prețurile restaurantelor din România: „Nu ne venea să credem”
Un cuplu italian a vizitat recent România pentru prima dată. Atracțiile din București i-au impresionat, dar în afară de asta, cuplul a observat ceva de care se plâng mulți străini. Prețurile de la terasele și restaurantele românești îi uimesc chiar și pe români.
dulciuri jpg
Un român a dat lovitura cu afacerea lui! Ce le vinde străinilor: „S-au folosit de rudele din țară ca să le poată savura”
Cu toții apreciem gustul delicios al dulciurilor tradiționale din țara noastră. Iar pentru unii români, acestea pot fi și o afacere de succes! Astfel de produse sunt apreciate, în mod special, de către cei care locuiesc dincolo de hotare și care își doresc să se bucure de gusturile de acasă.
Horațiu Potra. Sursa: Facebook Horațiu Potra
Concluzia reporterilor de la Casa Jurnalistului despre întreg episodul lui Horațiu Potra: „Mercenarul este liber să meargă unde vrea”
Casa Jurnalistului a relatat într-o postare întregul episod cu protestul organizat de Horațiu Potra, întâlnirile candidatului Georgescu cu Eugen Sechila și mercenarul din Africa și eliberarea lui Potra la decizia judecătoriei Ploiești.
Consiliul Europei blog unteanu
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a sesizat Comisia de la Veneția după ce CCR a anulat alegerile prezidențiale
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a sesizat Comisia de la Veneția pentru a dezbate standardele în interiorul cărora o curte constituțională poate invalida alegerile, după ce CCR a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale.
Blocuri Bucuresti FOTO Shutterstock jpg
Tot mai mulți români pleacă din București și se mută în acest oraș! Aici îți poți cumpăra un apartament cu doar 40.000 de euro
Bucureștiul este cel mai mare oraș al României și este greu să negăm faptul că aici avem parte de cele mai multe oportunități economice din țară. Însă, dezavantajele sunt din ce în ce mai greu de ignroat.
denisa tanase instagram jpg
Câți bani face cu adevărat Denisa Tănase din afacerea cu parfumuri și „chinezării”. Și-a cumpărat mașini de lux și trăiește ca o prințesă
De la fosta solistă a trupei Bambi, la milionară! Denisa Tănase trăiește acum ca o regină și are o afacere care îi aduce sume enorme în conturi. După ce a renunțat la marea ei pasiune, s-a orientat către un alt domeniu, care a făcut-o să dea lovitura și să devină cunoscută în străinătate. Câți bani
Rusia Ungaria gaz FOTO Shutterstock
Ungaria a găsit o soluție pentru plata gazelor rusești, fără să încalce sancțiunile impuse de SUA
Ungaria a găsit o soluție pentru a plăti gazele rusești fără a încălca sancţiunile americane, a anunţat vineri ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto.