Parlamentul European şi

Publicat în Dilema Veche nr. 211 din 1 Mar 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ne-am ales, în toamnă, reprezentanţii în Parlamentul European, i-am trimis acolo "să apere interesele ţării" şi i-am lăsat de izbelişte. Televiziunile şi presa de la noi nu prea le acordă atenţie, după cum nu acordă atenţie nici instituţiei în sine. Ne putem informa, dacă vrem, chiar de pe site-ul Parlamentului European (www.europarl.eu.int) sau de pe www.euractiv.ro (un site consistent şi mereu la zi). Dar temele dezbătute în Parlamentul European nu creează ecou la noi, presa mainstream nu le acordă atenţie, editorialiştii sînt blocaţi (cu puţine excepţii) în daraverile interne, talk-show-urile umblă disperate după audienţă (oricum în scădere) aşa că se ocupă doar de scandaluri etc. Parlamentul European însă, care ani la rînd a fost mai degrabă un for de dezbatere, fără prea mari puteri, capătă un contur instituţional tot mai pregnant şi este tot mai prezent în viaţa publică a Uniunii Europene. O adevărată lovitură (nu numai de imagine) a fost reducerea taxei de roaming: cetăţenii europeni au putut simţi direct, "pe bani", la ce poate folosi Parlamentul European - o instituţie pe care o resimţeau mai degrabă ca îndepărtată de problemele lor de zi cu zi. Probabil şi ca urmare a acestui succes, eurodeputaţii au pus pe ordinea de zi, în ultima vreme, tot mai multe subiecte care au impact direct în viaţa cetăţenilor. Cea mai nouă iniţiativă de acest gen este solicitarea unei anchete asupra practicilor comerciale ale reţelelor de supermagazine: iniţiatorii consideră că acestea abuzează de poziţia lor dominantă pe piaţă, impunînd producătorilor preţuri mici, imposibil de susţinut, şi dăunînd consumatorilor. Unii comentatori consideră că astfel de iniţiative sînt populiste sau "electoraliste": deputaţii vor să atragă atenţia şi - mai ales - voturile cetăţenilor în favoarea unei instituţii care multă vreme a stat în umbra Comisiei Europene. Iar prezenţa tot mai slabă la vot la alegerile pentru Parlamentul European (în mai toate ţările UE) riscă să diminueze legitimitatea acestui for. Ocupîndu-se de asemenea subiecte populare, deputaţii nu fac însă altceva decît să se adapteze la agenda publicului: în definitiv, ei au fost aleşi tocmai pentru a reprezenta interesele şi preocupările cetăţenilor europeni. Pe de altă parte, Parlamentul European dezbate şi alte teme, mai substanţiale şi cu bătaie pe termen lung: viitorul demografic al Europei, realizarea unui recensămînt al populaţiei şi locuinţelor la nivel european (pentru a avea date comparabile), coeziunea teritorială a continentului şi dezvoltarea echilibrată a zonelor urbane şi rurale, rolul Uniunii Europene într-o lume globalizată şi altele. Astfel de teme "abstracte" nu au cum să fie atractive pentru majoritatea cetăţenilor, aşa încît ele sînt echilibrate de celelalte, care au consecinţe în casele şi în buzunarele oamenilor. În principiu, nu e nimic rău în asta - deşi, evident, populismul nu lipseşte nici în Parlamentul European; dar el nu se manifestă în asemenea încercări de a îmbunătăţi realmente viaţa oamenilor, ci - ca peste tot - în promisiunile enorme fără acoperire în realitate. Iar acestea sînt mult mai atent "cenzurate" în forul european decît în parlamentele naţionale. În relativ scurta lor perioadă de activitate (mai întîi ca observatori, apoi ca aleşi), parlamentarii români s-au ilustrat care cum s-au priceput. E firesc. Ioan Mircea Paşcu, de pildă, într-o intervenţie în plen, a pus problema investigaţiilor anticorupţie din România şi şi-a exprimat "îngrijorarea" ca acestea să nu încalce cumva drepturile persoanelor anchetate. Am înţeles "unde bate". Theodor Stolojan, teoretic un important lider politic în România (căci este prim-vicepreşedintele partidului cu cele mai mari procente în sondaje), a avut o singură intervenţie scrisă - două fraze banale despre necesitatea sprijinirii proiectului Nabucco. Alţii n-au avut nici atît. Există însă şi o categorie de europarlamentari români care s-au integrat foarte bine în mecanismele forului european. În afară de Adrian Severin, hiperactiv şi perfect adaptat la politica europeană (după stagiile la Consiliul Europei şi la OSCE), Adriana Ţicău şi Gabriela Creţu (PSD), Adina Vălean (PNL), Monica Iacob-Ridzi (PD-L) sînt prezenţe active, cu intervenţii substanţiale şi la obiect. Pe site-ul Parlamentului European se găsesc toate aceste intervenţii, iar trecerea lor în revistă este un exerciţiu interesant, înainte de toate pentru că arată cît de neadecvată este ideea că parlamentarii se duc la Bruxelles şi Strasbourg "pentru a apăra interesele ţării" (idee susţinută uneori de politicienii înşişi, şi nu doar de cei români). În PE se face înainte de toate politică europeană, în funcţie de familia ideologică de apartenenţă. Uneori, apar şi iniţiative transpartinice. În orice caz, intervenţiile sînt cu substanţă şi la obiect, nu se bat cîmpii, nu se vorbeşte fără rost, doar de dragul de a ţine microfonul ocupat, procedurile sînt clare, regulile sînt respectate. Numele de mai sus fac parte din mult-aşteptata "nouă generaţie de politicieni" şi chiar au reuşit să facă altfel de politică. Dar nu aici, ci acolo. Aici nu prea au loc de bătrînii baroni ai politicii care ţin în continuare scena ocupată, iar televiziunile nu riscă să cheme nişte "politicieni necunoscuţi", de teamă să nu-şi piardă audienţa. Aşa încît vocile lor nu prea se aud, din păcate, în România, deşi cu siguranţă ar avea ce să spună şi, mai ales, ar spune altfel: fără obsesia "conflictului între palate", fără grija de a-şi lovi permanent adversarii sub centură. De ani întregi, se tot aşteaptă "schimbarea clasei politice". Toată lumea - începînd cu preşedintele ţării - vorbeşte despre asta, deşi e limpede că ea nu se va schimba total şi "dintr-o mişcare". Poate ar fi mai util să observăm că schimbarea poate începe de la aceste cîteva persoane. Totul este ca, aici, să poată - şi să fie lăsate - să facă politică aşa cum fac acolo. Cu alte cuvinte, "schimbarea clasei politice" ne vine tot dinspre Europa.

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

politisti
Rămânem fără polițiști. Locurile la Școlile de Agenți, neocupate. SNPPC: „Puteți stinge lumina!“
Pentru prima dată în istorie nu se vor ocupa locurile la Școlile de Agenți de Poliție din MAI. Semnalul de alarmă este tras de SNPPC, în condițiile în care nici posturile cu încadrare din sursă externă nu au prezentat interes.
mic dejun foto pixabay
Două obiceiuri de dimineață care afectează sănătatea organismului
Sănătatea stomacului nostru este vitală, iar mai mulți experți susțin că oamenii își fac rău cu anumite obiceiuri.
niculae badalau foto marian iliescu
De ce cere DNA arestarea lui Bădălau. Culisele anchetei
Potrivit anchetei desfășurate de procurorii DNA, Niculae Bădălău s-ar fi folosit de funcția de la Curtea de Conturi pentru a obține contracte cu primăriile din Giurgiu și Teleorman pentru firmele pe care le deține.

HIstoria.ro

image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.