Paris. Unda şoc în Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 570 din 15-21 ianuarie 2015
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

Am văzut cu toţii impresionanta manifestare de la Paris, cu replici în multe alte oraşe din Franţa şi din întreaga lume. Ce urmează, aşadar?

Mai întîi de toate, este provocarea pentru unitatea europeană. Bineînţeles că atentatele de la Paris au dat apă la moară extremei drepte. Pe de altă parte, răspunsul – cel real, nu cel populist – nu are cum să fie altfel decît unul la nivel european.

Constituirea unei puternice agenţii europene de informaţii sau întărirea cooperării pentru supravegherea frontierelor externe (inclusiv prin sprijinirea statelor mediteraneene, aflate în cea mai delicată poziţie) au revenit puternic pe agendă. O primă dezbatere a avut loc deja în Parlamentul European, la Strasbourg. Mai mult ca sigur, Comisia va fi chemată să propună instituţiilor europene o soluţie în acest sens. Într-un anumit fel, situaţia seamănă cu aceea din timpul crizei euro, atunci cînd unei ameninţări la scară europeană i s-a răspuns prin măsuri în sensul adîncirii integrării. Idei precum pactul fiscal sau – Doamne păzeşte! – uniunea bancară erau considerate, acum cîţiva ani, tabu, pe culoarele de la Bruxelles. Azi, după criza euro, sînt realităţi. Probabil că aşa se va întîmpla şi în domeniul securităţii comune.

Se poate şi altfel? Imediat după evenimentele de la Paris au apărut voci (şi nu neapărat de teapa lui Geert Wilders, dacă e să ne referim la ministrul de interne spaniol José Fernandez Diaz) au cerut reintroducerea controalelor la frontierele spaţiului Schengen. Mai întîi de toate, că asta nu foloseşte în condiţiile actuale. Duşmanul, ca să spunem aşa, e printre noi. Nu vine din altă parte pentru a comite atentate. Cei de la Paris erau fii ai Franţei.

Dar mai ales, a reveni la Europa anilor ’80 este o imposibilitate din punct de vedere practic. Circulaţia oamenilor şi a mărfurilor a crescut de atunci exponenţial. O întoarcere la ceea ce era odată nu doar că nu e o soluţie împotriva terorismului, dar ar bloca întreaga Europă. Nu poţi căuta răspunsuri din trecut pentru un prezent cu totul schimbat.

De altfel, pînă şi războiul împotriva terorismului ia o altă turnură, faţă de ceea ce ştiam după 11 septembrie 2001. Războiul declanşat atunci avea ţinte bine conturate, în Afganistan, în Irak şi în alte colţuri ale lumii; în Mali, de exemplu, unde armata franceză a luptat din greu în 2013 cu formaţiunile islamiste ce luaseră în stăpînire partea de nord a ţării.

Acum, războiul capătă un şi mai pronunţat caracter simbolic. Fiindcă, de fapt, atentatul de la Paris, cu mult mai mic ca amploare faţă de cel de acum 14 ani, asupra turnurilor gemene, a fost mai încărcat de simboluri.

Vorbim astăzi despre atacatori care pun la cale atentate „low cost“. Ei nu mai deturnează avioane pe care să le înfigă în clădiri. Ei caută să verse cît mai mult sînge cu mijloace simple, chiar rudimentare, folosind armament simplu, relativ uşor de procurat pe piaţa neagră. Impactul mediatic şi emoţional al acţiunilor este însă uriaş, la fel cu al marii lovituri de la 11 septembrie. Încărcătura de simboluri este imensă.

De data aceasta, atacatorii n-au primit instrucţiuni directe de la un centru, despre cînd şi cum să acţioneze. Probabil n-au primit nici bani – sau, în orice caz, nu în mod direct – pentru finanţarea acestei acţiuni. Dar au primit cu totul altceva: o motivaţie puternică, din partea unor lideri spirituali ce promovează violenţa şi intoleranţa, dispreţul faţă de viaţă.

Aceşti atacatori nu vin de undeva, nu există, în cazul lor, un centru de comandă bine definit, precum Afganistanul în cazul teroriştilor Al-Qaeda. Vorbim, de această dată, despre cetăţeni ai Europei, despre oameni de aici. Evident că un război, în sens clasic, împotriva propriilor cetăţeni este de neconceput. Nici nu pot fi trataţi drept prizonieri şi, eventual, lipsiţi de drepturi, precum cei de la Guantanamo. Războiul va căpăta cu totul şi cu totul alte valenţe.

Va fi un război al simbolurilor, un război care va viza centre de influenţare, un război pentru minţile oamenilor. Sîntem, pînă la urmă, în plină eră a războiului atipic.

Nu se ştie cum va arăta cu adevărat acest război, dar avem toate motivele să credem că va fi unul lung şi care va transforma profund lumea noastră.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Eduard Hellvig bilant SRI FOTO Mediafax
Șeful SRI lansează un avertisment la adresa unor foști angajați: Vom face tot ce ține de noi pentru a rezolva aceste probleme
Șeful SRI a lansat un avertisment la adresa unor foști angajați ai instituției, despre care susține ca gravitează în jurul unor companii de stat sau în spatele a „tot felul de oameni”.
Vladimir Putin FOTO Getty Images
Va folosi Putin arma nucleară? Cum l-ar putea opri Occidentul să o facă
Vladimir Putin a demonstrat până acum că este un lider „relativ rațional”, astfel încât Occidentul trebuie să-l facă să înțeleagă, fără dubii, că folosirea armei nucleare în Ucraina ar însemna costuri mult mai mari decât avantaje, spune expertul în securitate europeană Iulia Joja.
Cei doi au fost duşi la sediul Jandarmeriei pentru continuarea verificărilor. FOTO IJJ Dâmbovița
Electroşocuri într-o staţie de autobuz din Târgoviște. Doi băieți se distrau terorizând trecătorii cu un dispozitiv de autoapărare
Doi băieți din Dâmbovița, în vârstă de 14 și 18 ani, au fost prinşi de jandarmi în timp ce foloseau aparate cu electroşocuri într-o staţie de autobuz din Târgovişte pentru a intimida trecătorii.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.