Palizi şi dezorientaţi

Publicat în Dilema Veche nr. 198 din 25 Noi 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Privită în ansamblu, campania pentru alegerile europene e palidă şi meschină. Niscaiva afişe şi panouri pe străzi, ceva emisiuni la televizor, site-uri şi bloguri - mă rog, "canalele de comunicare" obişnuite în asemenea situaţii. Dar prin "canale" nu trece mai nimic semnificativ şi, mai ales, mă tem că foarte puţină lume e atentă la ce şi cum se spune despre europarlamentare. E adevărat, tema referendumului "acoperă" parţial discuţia despre alegeri, dar vocile sînt, oricum, slabe, în timp ce urechile alegătorilor sînt asaltate de veşnicele noastre zgomote de fond (răfuielile interne ş. cl.). Cît despre mesajele partidelor şi candidaţilor, sînt în general lipsite de pregnanţă: sînt greu de individualizat, mai toată lumea pare a spune "votaţi-mă, pentru că o să mă duc la Bruxelles şi o să fac treabă bună pentru ţărişoară". Cam aşa a fost şi în celelalte ţări din Estul şi Centrul Europei care au aderat la UE: campanie palidă, candidaţi fără un profil distinct, teme de discuţie nerelevante. Şi nici în unele ţări cu vechime în UE campania pentru euroalegeri nu e întotdeauna ceea ce ar trebui să fie: se discută mai ales subiecte naţionale, se cîştigă sau se pierd voturi în funcţie de felul cum candidaţii abordează chestiuni care îi sensibilizează pe alegători; iar acestea sînt, cel mai adesea, legate de domenii precum educaţia, sănătatea, şomajul, siguranţa publică, iar nu de acquis-ul comunitar. Numai că, în alte ţări, mai există şi altceva: măcar în anumite cercuri, are loc şi o dezbatere substanţială despre temele europene, despre viitorul Uniunii, despre raporturile dintre parlamentele naţionale şi Parlamentul European, despre identitatea şi cetăţenia europeană şi altele asemenea. Evident, acestea nu sînt subiecte "pentru mase", nu fac audienţă în prime-time, dar există în societate, îi preocupă măcar pe (unii) politicieni, pe intelectuali ori pe reprezentanţi ai societăţii civile. La noi, mă tem că o asemenea preocupare există în cercuri extrem de restrînse, şi chiar şi aceia - puţini - care ar avea ceva de spus nu au un spaţiu de dialog. Sau nu reuşesc să şi-l construiască. În alte ţări europene, acest spaţiu a fost creat, în timp, de elitele politice şi intelectuale şi a generat dezbateri interesante. Găsesc, de pildă, într-o carte recent apărută, scrisă de un expert în problematica europeană, Adrian Liviu Ivan (universitar clujean), o remarcabilă sinteză a modului în care a evoluat "ideea de construcţie europeană" de la proiectul lui Jean Monnet pînă în zilele noastre (Statele Unite ale Europei. Uniunea Europeană între interguvernamentalism şi supranaţionalism, Institutul European, 2007). Autorul are meritul de a reuşi să scrie limpede şi "pe-nţeles" despre întregul hăţiş de documente şi tratate europene, îmbinînd perspectiva istoricului cu aceea a analistului. Din "naraţiunea" sa, se desprinde disputa pasionantă între cele două mari "ipoteze" ale construcţiei europene: cea federalistă şi cea interguvernamentalistă. În timp, elemente ale proiectului federalist (precum moneda unică, un sistem juridic comun ş.a.) care iniţial păreau "scandaloase" şi au fost respinse de unele state şi guverne, au ajuns în documentele UE şi au fost puse în practică. Dar traiectoria lor - deloc simplă - de la ipoteze aproape utopice pînă la realizări practice a fost, în bună parte, rodul disputelor argumentate, al proiectelor perfecţionate din mers şi adaptate la "starea societăţii". Au existat voci pregnante - oameni de stat, experţi, intelectuali - care au susţinut una sau alta dintre căi. La noi, astfel de dispute aproape că nu au existat, din 1990 încoace. Are dreptate autorul atunci cînd constată că noi mai degrabă am "reluat" un stadiu anterior al dezbaterii: "Dezbaterea ideii europene în România după căderea comunismului aduce în prim-plan dihotomia autohtonism versus europenism, exagerîndu-se mitul unei Românii interbelice democrate proeuropene. Îndeosebi discursul intelectual a fost asemănător perioadei dintre cele două războaie mondiale". Prin urmare, nu au existat autori care "să abordeze foarte curajos fenomenul federalismului şi constituţionalismului european". Şi din această cauză, România devenită membră a UE este absentă din dezbaterea europeană. Din nou, nu pot decît să împărtăşesc scepticismul lui Adrian Liviu Ivan, care consideră că România are de ales între a deveni "un actor major al reformei instituţionale a UE" sau "a rămîne un stat marginal" şi conchide: "Insistenţa discursului guvernamental pe identitatea naţională şi pe maximizarea intereselor economice într-o aşa-zisă Ťstrategie de post-aderare» încropită în grabă, fără contribuţia tuturor actorilor naţionali, locali, regionali, academici, economici etc., ne arată perspectivele sumbre ale unei Românii dezorientate".

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Descoperire epocală lângă Sarmizegetusa Regia realizată cu LIDAR. Nimeni nu bănuia ce ascund munții VIDEO
Un loc plin de vestigii dacice, din Hunedoara, ascuns și neglijat complet în ultimele decenii de autorități, a fost cercetat recent de oamenii de știință, cu ajutorul tehnologiei LIDAR, iar rezultatele studiului sunt uimitoare
image
Turist amendat pentru că a urcat în Munții Piatra Craiului fără să aibă buletinul la el. De ce i-a dat dreptate judecătorul
Un turist amendat de Jandarmerie pentru că „aflându-se în Piatra Craiului, pe un traseu nemarcat, a refuzat să furnizeze date pentru stabilirea identităţii sale” a dat în judecată Jandarmeria Română.
image
Camioanele care au dus faima României în toată lumea. Povestea vehiculelor solide și fiabile, cu „atitudine“ spartană
Camioanele românești, realizate la uzinele din Brașov, au fost adaptate mereu vremurilor, cu o tehnologie de vârf și prețuri avantajoase, cucerind astfel piețele internaționale, chiar și pe cele de peste Ocean.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.