Pacostea fondurilor europene

Publicat în Dilema Veche nr. 450 din 27 septembrie - 3 octombrie 2012
În Europa reizbucneşte războiul ideologic jpeg

Ani la rînd, atît înainte, cît şi după aderarea la UE, fondurile europene au reprezentat un subiect major în spaţiul public românesc. Nu subiect de dezbatere, ci subiect de consens: toată lumea era convinsă că banii de la UE ne vor ajuta să ne modernizăm şi să recuperăm decalajul faţă de alte ţări. Ani la rînd, discuţia despre fondurile europene a fost – cum ar zice specialiştii în marketing – „aspiraţională“: în 2007, cînd se vorbea despre cele 20 de miliarde care ar urma să poposească în săraca noastră ţărişoară, se umplea cerul patriei de vise, iar pămîntul ei se acoperea de autostrăzi, pensiuni turistice, roade ale agriculturii capitaliste, făbricuţe şi ateliere (IMM-uri, adică) şi alte minuni cotidiene. ONG-urile visau şi ele că îşi vor putea face programele pe bani adevăraţi şi siguri. Şi mulţi. Politicienii de toate culorile şi-au cîrpit discursurile electorale cu promisiuni că vor atrage mai multe fonduri europene pentru localitate ori pentru ţărişoară. (Unii au şi reuşit – există primari care chiar se pot lăuda cu asta.) În fine, dacă ne uităm prin presa anilor din urmă, observăm că, în felul de a vorbi/scrie despre cele 20 de miliarde, exista o mare încărcătură emoţională: mulţi oameni îşi puseseră speranţele şi aspiraţiile în aceşti bani.

S-a ales praful de aspiraţiile noastre. De cîtva timp, cînd vine vorba de fonduri europene – la televizor, la radio sau în ziare – se toacă abundent „rata scăzută de absorbţie“ şi se dau explicaţii tehnice, iar întrebarea cu iz lenininst „ce-i de făcut?“ nu mai are nici un rost. Mai nou, se preconizează crearea unui minister special pentru administrarea fondurilor europene. Adică o re-centralizare; om vedea, dar mi se pare o mare sărăcie de idei manageriale: cînd ceva nu merge în România, cineva strigă din peisaj „să se facă un minister“ sau „să se dea o lege“. Cam atît. Un parlamentar interbelic lansase o vorbă care a rămas celebră: „vrei să îngropi o chestiune, mai fă o comisiune“.

Dacă în ceasul al doisprezecelea se inventează un minister consacrat cheltuirii banilor europeni, îi urez succes, dar nu cred că va reuşi mai mult decît au făcut pînă acum diversele entităţi şi autorităţi care se ocupau de administrarea banilor. S-au dat tot felul de explicaţii mai mult sau mai puţin tehnice şi detaliate, s-au tot căutat vinovaţi – de la administraţia proastă pînă la corupţie. Am putea găsi şi explicaţii mai consistente, care să vadă lucrurile „mai de sus“. Una ar fi birocraţia enormă cauzată de „prezumţia de vinovăţie“: premisa e că omu’ prin natura lui vrea să fure, aşa că autorităţile se blindează cu „măsuri“ care să preîntîmpine această tendinţă. Prin asta, nu fac decît să complice viaţa oamenilor cinstiţi, căci fraude tot apar. A doua ar fi politizarea a tot ce mişcă-n ţara asta: fiecare guvern/partid ajuns la putere schimbă oameni în administraţie, mai modifică proceduri, are clienţi pe care vrea să îi satisfacă şi în acelaşi timp vrea să-i şunteze pe clienţii adversarilor politici. În fine, o a treia explicaţie ar fi decalajul de modernitate al statului român: chestia asta cu accesarea unor fonduri puse la dispoziţie de UE e bună şi eficientă pentru statele modernizate, compatibile cu mecanismele complicate ale Uniunii; în statele cu o administraţie dominată de reflexe premoderne (ca să nu zic feudale), fluxul banilor se blochează sau e deturnat. Sau, pur şi simplu, nu există o masă critică de oameni şi administratori publici care să înţeleagă care-i treaba cu banii europeni (a se vedea şi cazurile Italiei şi Greciei, de pildă).

Problema s-a complicat însă şi mai mult prin suspendarea plăţilor pentru unele programe cu fonduri structurale. Din cauza fraudelor şi a gestiunii proaste, banii sînt pur şi simplu blocaţi. Sute de firme şi ONG-uri sînt în situaţia de a nu mai putea funcţiona: programele sînt începute şi nu mai au bani să le continue dacă nu li se decontează cheltuielile. E adevărat că unii au furat. E adevărat că multe proiecte sînt de mîntuială sau nimeresc cu oiştea-n gard (cineva îmi spunea, de pildă, că într-un judeţ s-au făcut, pe bani POSDRU, cursuri de calificare pentru frizeri cu sute de participanţi; judeţul cu pricina n-are nevoie de sute de frizeri). Dar ideea de a bloca toţi banii pentru programele respective e stupidă, e un sistem punitiv lipsit de orice sens: dacă unii au furat banii europeni, suspendăm plăţile pentru toată lumea şi, astfel, îi lovim la grămadă şi pe cei cinstiţi. În logica asta, ar trebui ca, dat fiind că unii şoferi se urcă băuţi la volan şi provoacă accidente de circulaţie, să fie interzis mersul cu maşina pentru toată lumea, inclusiv pentru băutorii de ceai de plante.

Să recapitulăm: am pierdut bani pentru că n-am fost în stare să propunem destule proiecte (polonezii au consumat tot, pînă la ultimul cent, şi încă mai au proiecte); pierdem bani pentru că unele programe sînt momentan blocate şi, pînă se va găsi o soluţie, firmele şi ONG-urile care au proiecte s-ar putea să pună lacătul pe uşă. Dar se pierde enorm şi în felul în care oamenii percep fondurile europene: privite iniţial ca o fericire şi o bună ocazie de a ne dezvolta, acum au devenit o pacoste. Nu numai pentru că birocraţia e mare, nu numai pentru că se tot schimbă regulile şi procedurile (ceea ce înseamnă bătaie de cap, eforturi administrative şi altele), dar şi pentru că multe organizaţii care au proiecte cu bani europeni îşi blesteamă acum zilele: ar fi putut, eventual, să-şi vadă de treabă la o scară mai mică, fără fonduri UE, dar măcar nu dădeau faliment. Iar eşecul absorbţiei celor 20 de miliarde (plus uriaşele poticneli pe parcurs) va conduce la creşterea curentului eurosceptic în România şi a atitudinilor anti-UE. Asta ne trebuia, la numai cinci ani de la mult dorita aderare?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

netflix craciun shutterstock1 jpeg
Filmul de sărbători care a făcut înconjurul lumii! Este foarte popular pe Netflix
Un nou film a reușit să captiveze atenția publicului din întreaga lume, iar în țara noastră deja a reușit să intre în topul preferințelor! Este vorba despre pelicula de animație „That Christmas”, care s-a lansat pe Netflix cu numai câteva zile în urmă!
Georg Hocevar Foto Daniel Guță ADEVĂRUL jpg
Un austriac a refăcut o bucată din calea ferată spre cetățile dacice. Mocănițele au fost înlocuite cu un tramvai elvețian
Un segment al fostei căi ferate din ținutul cetăților dacice a fost refăcut, la patru decenii de la dezafectarea liniei forestiere, iar în locul vechilor mocănițe va circula un vagon de tramvai folosit în secolul al XIX-lea în Elveția.
Top 5 destinații interne de iarnă potrivit Eximtur Colaj DMS
Valea Oltului a detronat Valea Prahovei. Stațiunile favorite de Crăciun. Top 5 destinații de sărbători
Premieră în turism: Valea Oltului devansează Valea Prahovei! Stațiunea Călimănești-Căciulata, din județul Vâlcea, se transformă în noua regină a destinațiilor de iarnă. Urcă în topul celor mai căutate destinații montane pentru sărbătorile de iarnă.
teatrul mihai eminescu (2) jpg
Bijuteria arhitectonică de lux reabilitată cu milioane de euro. Primele repetiții, după 10 ani, în unul dintre cele mai frumoase teatre din România
Teatrul ”Mihai Eminescu” din Botoșani, o adevărată bijuterie arhitectonică, veche de peste un secol și-a deschis porțile după un deceniu de reabilitări. Actorii s-au reîntors în teatru după 10 și lucrează la o premieră de excepție. Clădirea este unul dintre cele mai frumoase monumente din România.
femeie bucatarie istock jpg
Rețeta tradițională cu care îți vei impresiona oaspeții la masa de Crăciun! Cum pregătim faimoasa găină umplută cu sarmale, o rețetă de pe vremea strămoșilor noștri
Mulți dintre noi consumăm carne aproape în fiecare zi, iar de multe ori ne este greu să ne hotărâm ce preparate să gătim.
Bradul de Crăciun Foto Ricardo Reitmeyer - Getty Images
Tendințele cromatice pentru bradul de Crăciun în 2024: Albastrul și combinațiile elegante vor domina sărbătorile
Anul 2024 aduce o schimbare surprinzătoare în decorul bradului de Crăciun, cu albastrul în prim-plan. Înlocuind tradiționalul roșu, această nuanță sofisticată și elegantă, combinată cu accente de argintiu și auriu, creează un decor festiv modern și rafinat.
marele premiu la loto 5 40 a fost castigat care au fost numerele extrase 178581 jpeg
S-a câștigat, din nou, marele premiu la Loto 6/49. Cât a costat biletul norocos
Loteria Română anunţă că la tragerea Loto 6/49, de joi seara, s-a câştigat premiul de categoria I, în valoare de 519.397,36 lei (peste 100.000 de euro).
Cosmin Ionut Culcus salvator doua persoane foto Facebook jpg
Povestea tânărului din Mioveni care a salvat viața a doi oameni care s-au înecat cu mâncare
Elev la Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” din Câmpina și originar din Mioveni, Ionuț Cosmin Culcuș a devenit cunoscut în toată țara după ce weekendul trecut a salvat viața unui bărbat care se înecase cu mâncare la o terasă.
p 20 Nichita Stanescu adevarul ro jpg
13 decembrie, ziua în care a murit Nichita Stănescu, prietenul tuturor, pe care puţini l-au cunoscut cu adevărat
13 decembrie este Ziua etniei tătare și Ziua tipografilor. Pe 13 decembrie 1466 murea sculptorul italian Donatello. Tot într-o zi de 13 decembrie, dar în 1983, ne părăsea Nichita Stănescu.