Pacostea fondurilor europene

Publicat în Dilema Veche nr. 450 din 27 septembrie - 3 octombrie 2012
În Europa reizbucneşte războiul ideologic jpeg

Ani la rînd, atît înainte, cît şi după aderarea la UE, fondurile europene au reprezentat un subiect major în spaţiul public românesc. Nu subiect de dezbatere, ci subiect de consens: toată lumea era convinsă că banii de la UE ne vor ajuta să ne modernizăm şi să recuperăm decalajul faţă de alte ţări. Ani la rînd, discuţia despre fondurile europene a fost – cum ar zice specialiştii în marketing – „aspiraţională“: în 2007, cînd se vorbea despre cele 20 de miliarde care ar urma să poposească în săraca noastră ţărişoară, se umplea cerul patriei de vise, iar pămîntul ei se acoperea de autostrăzi, pensiuni turistice, roade ale agriculturii capitaliste, făbricuţe şi ateliere (IMM-uri, adică) şi alte minuni cotidiene. ONG-urile visau şi ele că îşi vor putea face programele pe bani adevăraţi şi siguri. Şi mulţi. Politicienii de toate culorile şi-au cîrpit discursurile electorale cu promisiuni că vor atrage mai multe fonduri europene pentru localitate ori pentru ţărişoară. (Unii au şi reuşit – există primari care chiar se pot lăuda cu asta.) În fine, dacă ne uităm prin presa anilor din urmă, observăm că, în felul de a vorbi/scrie despre cele 20 de miliarde, exista o mare încărcătură emoţională: mulţi oameni îşi puseseră speranţele şi aspiraţiile în aceşti bani.

S-a ales praful de aspiraţiile noastre. De cîtva timp, cînd vine vorba de fonduri europene – la televizor, la radio sau în ziare – se toacă abundent „rata scăzută de absorbţie“ şi se dau explicaţii tehnice, iar întrebarea cu iz lenininst „ce-i de făcut?“ nu mai are nici un rost. Mai nou, se preconizează crearea unui minister special pentru administrarea fondurilor europene. Adică o re-centralizare; om vedea, dar mi se pare o mare sărăcie de idei manageriale: cînd ceva nu merge în România, cineva strigă din peisaj „să se facă un minister“ sau „să se dea o lege“. Cam atît. Un parlamentar interbelic lansase o vorbă care a rămas celebră: „vrei să îngropi o chestiune, mai fă o comisiune“.

Dacă în ceasul al doisprezecelea se inventează un minister consacrat cheltuirii banilor europeni, îi urez succes, dar nu cred că va reuşi mai mult decît au făcut pînă acum diversele entităţi şi autorităţi care se ocupau de administrarea banilor. S-au dat tot felul de explicaţii mai mult sau mai puţin tehnice şi detaliate, s-au tot căutat vinovaţi – de la administraţia proastă pînă la corupţie. Am putea găsi şi explicaţii mai consistente, care să vadă lucrurile „mai de sus“. Una ar fi birocraţia enormă cauzată de „prezumţia de vinovăţie“: premisa e că omu’ prin natura lui vrea să fure, aşa că autorităţile se blindează cu „măsuri“ care să preîntîmpine această tendinţă. Prin asta, nu fac decît să complice viaţa oamenilor cinstiţi, căci fraude tot apar. A doua ar fi politizarea a tot ce mişcă-n ţara asta: fiecare guvern/partid ajuns la putere schimbă oameni în administraţie, mai modifică proceduri, are clienţi pe care vrea să îi satisfacă şi în acelaşi timp vrea să-i şunteze pe clienţii adversarilor politici. În fine, o a treia explicaţie ar fi decalajul de modernitate al statului român: chestia asta cu accesarea unor fonduri puse la dispoziţie de UE e bună şi eficientă pentru statele modernizate, compatibile cu mecanismele complicate ale Uniunii; în statele cu o administraţie dominată de reflexe premoderne (ca să nu zic feudale), fluxul banilor se blochează sau e deturnat. Sau, pur şi simplu, nu există o masă critică de oameni şi administratori publici care să înţeleagă care-i treaba cu banii europeni (a se vedea şi cazurile Italiei şi Greciei, de pildă).

Problema s-a complicat însă şi mai mult prin suspendarea plăţilor pentru unele programe cu fonduri structurale. Din cauza fraudelor şi a gestiunii proaste, banii sînt pur şi simplu blocaţi. Sute de firme şi ONG-uri sînt în situaţia de a nu mai putea funcţiona: programele sînt începute şi nu mai au bani să le continue dacă nu li se decontează cheltuielile. E adevărat că unii au furat. E adevărat că multe proiecte sînt de mîntuială sau nimeresc cu oiştea-n gard (cineva îmi spunea, de pildă, că într-un judeţ s-au făcut, pe bani POSDRU, cursuri de calificare pentru frizeri cu sute de participanţi; judeţul cu pricina n-are nevoie de sute de frizeri). Dar ideea de a bloca toţi banii pentru programele respective e stupidă, e un sistem punitiv lipsit de orice sens: dacă unii au furat banii europeni, suspendăm plăţile pentru toată lumea şi, astfel, îi lovim la grămadă şi pe cei cinstiţi. În logica asta, ar trebui ca, dat fiind că unii şoferi se urcă băuţi la volan şi provoacă accidente de circulaţie, să fie interzis mersul cu maşina pentru toată lumea, inclusiv pentru băutorii de ceai de plante.

Să recapitulăm: am pierdut bani pentru că n-am fost în stare să propunem destule proiecte (polonezii au consumat tot, pînă la ultimul cent, şi încă mai au proiecte); pierdem bani pentru că unele programe sînt momentan blocate şi, pînă se va găsi o soluţie, firmele şi ONG-urile care au proiecte s-ar putea să pună lacătul pe uşă. Dar se pierde enorm şi în felul în care oamenii percep fondurile europene: privite iniţial ca o fericire şi o bună ocazie de a ne dezvolta, acum au devenit o pacoste. Nu numai pentru că birocraţia e mare, nu numai pentru că se tot schimbă regulile şi procedurile (ceea ce înseamnă bătaie de cap, eforturi administrative şi altele), dar şi pentru că multe organizaţii care au proiecte cu bani europeni îşi blesteamă acum zilele: ar fi putut, eventual, să-şi vadă de treabă la o scară mai mică, fără fonduri UE, dar măcar nu dădeau faliment. Iar eşecul absorbţiei celor 20 de miliarde (plus uriaşele poticneli pe parcurs) va conduce la creşterea curentului eurosceptic în România şi a atitudinilor anti-UE. Asta ne trebuia, la numai cinci ani de la mult dorita aderare?

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
„Capra cu trei iezi“, locul 1 pe Netflix. Publicul fie îl iubește, fie îl urăște: „Un film ce n-ar fi trebuit să existe“ FOTO
La fel ca alte pelicule românești lansate pe platforma de streaming, producția horror „Capra cu trei iezi“ a împărțit telespectatorii în două tabere.
image
Cele mai romantice zodii. Te vor face să te simți cea mai iubită persoană
Oricine își dorește să iubească și să fie iubit, însă unele persoane sunt capabile să ofere iubire peste imaginația partenerului. Nativii acestor patru semne zodiacale sunt considerați cei mai romantici.
image
Vremea se schimbă radical: un val de aer polar lovește România. Ce ne așteaptă: unde se anunță viscol și îngheț
Schimbare radicală a vremii. De astăzi, aerul tropical din nordul Africii va fi înlocuit treptat de o masă de aer rece, polar, dinspre nordul Europei. Se anunță frig neobișnuit, îngheț la sol și ninsori.

HIstoria.ro

image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.