Omul şi preşedintele

Publicat în Dilema Veche nr. 275 din 21 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Vizita preşedintelui Traian Băsescu în Franţa putea fi considerată un succes încă înainte de a începe. Pentru simplul fapt că a avut loc. Altminteri, preşedintele nostru nu prea se bucură de invitaţii din partea omologilor săi europeni, iar acum cîteva luni, cînd se afla la un Consiliu European, le-a declarat jurnaliştilor că nu prea îi place să plece de acasă, se simte stingher printre străini. Era sincer şi, din punct de vedere uman, scuzabil. Dar în vizitele din străinătate (care intră în "fişa postului" oricărui şef de stat) nu pleacă omul Traian Băsescu, ci preşedintele României. Or, una dintre însuşirile dlui Băsescu este suprapunerea perfectă a celor două entităţi, omul şi funcţia. În rol de preşedinte, domnia sa este autentic şi direct, "fără fasoane", aşa cum era şi ca primar al Capitalei. Se vede că îi plac "băile de mulţime" nu pentru că e politician şi are nevoie de voturi, ci pur şi simplu pentru că relaţia directă cu oamenii îi face bine: se comportă natural, vorbeşte "ca orice om", fără să-şi aleagă prea bine cuvintele, mai face cîte o glumă, mai ironizează presa ş.a.m.d. Iar presa se dă în vînd după astfel de ieşiri în public ale personajului Traian Băsescu, pentru că din această naturaleţe a preşedintelui are mai totdeauna de pescuit cîte un "subiect" bun să dreagă audienţa. Un nou exemplu ne-a fost oferit zilele trecute: la o sărbătoare populară în Maramureş, preşedintele a simţit nevoia să le facă o bucurie oamenilor adunaţi şi le-a promis că va păstra "la Cotroceni" clopul, traista şi bundiţa primite cadou, şi anul viitor va reveni cu ele, "ca să nu fiţi nevoiţi să-mi daţi altele". Imediat televiziunile s-au aruncat într-un fel de efort hermeneutico-semiotic aplicat, despicînd în 4x4 fraza cu pricina şi încercînd să interpreteze această amabilitate a preşedintelui faţă de gazdele sale ca pe un fel de anunţ voalat al candidaturii pentru un al doilea mandat, după logica: din moment ce va păstra lucrurile la Cotroceni şi va reveni cu ele se cheamă că va reveni în calitate de preşedinte, nu? Dar vizitele oficiale în alte ţări funcţionează după alt regim decît cel "al bundiţei şi traistei". După ce, în primul an al mandatului, dl Băsescu încă mai avea o bună imagine în Uniunea Europeană datorită felului în care a cîştigat ale-gerile (în ciuda aşteptărilor) şi datorită discursului său compact anticorupţie, relaţiile abia înfiripate s-au răcit. Au rămas fixe în calendar doar întîlnirile comune ale liderilor europeni, cu protocolul de rigoare. Plus summit-ul NATO de la Bucureşti din 2008. Dar nici preşedintele nostru nu a fost invitat în prea multe vizite bilaterale, nici prea mulţi şefi de stat europeni n-au ajuns la Bucureşti. Agende încărcate? Să zicem. Dar şi o anume neglijenţă din partea dlui Băsescu faţă de problemele europene şi faţă de cultivarea relaţiilor externe. Mă tem că aici omul Băsescu joacă în defavoarea preşedintelui. Pe cît de activ este în ocuparea spaţiului intern " începînd cu vizitele prin ţară şi sfîrşind cu nepotrivitele şi desele intervenţii în direct la televiziuni atunci cînd în vreo emisiune se spune ceva ce nu-i convine " pe atît de indiferent se arată preşedintele faţă de dobîndirea unui statut printre liderii europeni. E adevărat, de mai multe ori ne-a anunţat, ca pe un succes, "menţinerea pe agenda europeană a Republicii Moldova şi a politicilor la Marea Neagră". Dar nu s-a întîmplat nimic mai mult decît o simplă "menţinere" (şi aceea neclară, după cum s-a văzut cu ocazia evenimentelor de la Chişinău, cînd UE a avut o poziţie reţinută). În rest, dl Băsescu vorbeşte rar şi în termeni foarte generali despre subiecte ori politici europene şi despre poziţia României în legătură cu acestea. Printre altele, pentru că nu există o poziţie clar formulată a României în tot felul de probleme, după cum nu există o colaborare sistematică în cadrul UE cu ţări care au interese asemănătoare cu ale noastre. În plus, dl preşedinte nu reuşeşte să se întîlnească cu ambasadorii ţărilor europene acreditaţi la Bucureşti, cu aceeaşi asiduitate cu care frecventează serbările populare de prin ţară. E limpede, omul Băsescu se simte bine printre "ai săi" şi nu-l lasă pe preşedintele Băsescu să deprindă obiceiurile (ceva mai apretate, ce-i drept) prin care poate lega relaţii mai strînse cu ceilalţi lideri europeni. Aşa încît pare mai degrabă ignorat pe plan european, fiind depăşit (din alte motive) doar de preşedintele Poloniei. Pînă şi preşedintele ceh Vaclav Klaus, care ţine să-şi joace pînă la capăt rolul antipatic de "eurosceptic de serviciu", se bucură de mai multă atenţie. Am impresia că singurul lider european cu care empatizează dl Băsescu este Silvio Berlusconi " posesor, de asemenea, al unui "naturel" mai degrabă atipic. Dar " vai! " privit şi el cu tot mai multă răceală de omologii săi. Aşa încît vizita în Franţa, cu care avem parteneriat strategic, a fost un succes prin simplul fapt că a avut loc (deşi Nicholas Sarkozy l-a primit pe preşedintele nostru doar la un dejun de lucru, fără să fie urmat de declaraţii pentru presă). Pe cînd era preşedinte, dl Emil Constantinescu spunea că "tranziţia s-a încheiat" şi că România a devenit "o putere subregională". După aproape zece ani, dl Traian Băsescu este preşedintele unei ţări care ocupă locul şapte în UE ca mărime, dar n-a reuşit, într-un întreg mandat, să-i convingă pe omologii săi că România se poate comporta ca un stat european. Poate va reuşi în al doilea (şi ultimul!), cînd se presupune că nu ar mai trebui să fie atît de ocupat să le dea replici dlor Geoană, Tăriceanu, Crin Antonescu sau Valentin Stan...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.