O nouă graniţă: între Nord şi Sud

Publicat în Dilema Veche nr. 380 din 26 mai - 1 iunie 2011
Meseria de preşedinte jpeg

S-ar părea că, în faţa crizei, politicienii europeni sînt tot mai dezorientaţi. „Motorul franco-german“, gripat de mult, a început să meargă în gol cu ajutorul ambelor părţi. După ce Nicolas Sarkozy a cerut revizuirea Tratatului Schengen (şi a declarat, în ultima vreme, tot felul de năzbîtii), Angela Merkel a căzut şi ea în capcana stereotipurilor culturale, printr-o declaraţie care readuce în discuţie solidaritatea europeană: „Ar trebui ca cetăţenii din ţări precum Grecia, Spania, Portugalia să nu iasă la pensie mai devreme ca în Germania; în schimb, toată lumea ar trebui să încerce să facă aceleaşi eforturi. Nu putem arăta pur şi simplu solidaritate şi să spunem că aceste ţări ar trebui să continue la fel ca înainte. Germania va ajuta, dar va ajuta doar atunci cînd alţii încearcă să îmbunătăţească lucrurile“. După ce un ministru german i-a enervat pe greci sugerîndu-le să-şi vîndă insulele pentru a ieşi din criză, Angela Merkel îşi pune în cap tot Sudul printr-un îndemn generalizat la muncă.

Doamna cancelar nu spune, de fapt, nimic nou. Ideea că în ţările meridionale oamenii şi-au păstrat il piacere di vivere (cum de-o fi uitat doamna Merkel de Italia?...), că soarele mediteraneean îndeamnă la tihnă şi tabiet, în timp ce Nordul e harnic, meticulos şi ordonat, e de multă vreme un loc comun. Problema e că un şef de guvern şi un important lider european nu trebuie să spună asta şi, în orice caz, nu trebuie să transforme un stereotip cultural în explicaţie pentru criză. Bineînţeles că doamna Merkel a fost criticată dur pentru afirmaţiile sale şi, mai ales, contrazisă cu argumente. În ziarul portughez de afaceri Jornal de negocios, editorialista Helena Garrido califică declaraţia doamnei Merkel drept „derivă populistă“: „Cancelarul german a aruncat ulei pe un foc care scuipă deja flăcări foarte periculoase“. Argumentele sînt de găsit în statistici: „Este de ajuns a arunca o privire pe statistici pentru a-ţi da seama că nimic din ce a declarat Angela Merkel nu se potriveşte cu realitatea. Germanii sînt cei care deţin recordul european cu privire la numărul zilelor de concediu. Grecii sînt cei care lucrează cel mai mult. Şi dacă olandezii sînt cei care ies cel mai tîrziu la pensie, portughezii sînt foarte aproape, pe locul patru. A declara că o uniune monetară necesită ca toţi să aibă acelaşi număr de zile de concediu, acelaşi număr de ore lucrate şi aceeaşi vîrstă de pensionare înseamnă a contribui la ignoranţă, care este cel mai bun aliat al populismului şi xenofobiei. Astfel de armonizări sînt consecinţele, şi nu condiţiile succesului monedei euro“. (articolul integral se află pe presseurop.eu).
 
Să zicem că editorialista portugheză e subiectivă, pentru că ţara sa e direct vizată. Dar Angela Merkel a fost criticată chiar de presa germană. Die Welt, sprijinindu-se tot pe cifre şi statistici, subliniază că, deşi cuvîntul-cheie pare să fie „armonizare“, nu li se poate prescrie tuturor bolnavilor acelaşi medicament: Irlandei i se sugerează, de pildă, să mărească impozitele la nivelul Germaniei pentru a depăşi dificultăţile financiare, dar „sistemul fiscal atractiv este probabil cel mai mare avantaj competitiv şi deci cea mai bună şansă pentru Irlanda de a regăsi creşterea economică“. Creşterea vîrstei de pensionare nu e nici ea o soluţie general-valabilă, pentru că, scrie Die Welt, „la noi, îmbătrînirea populaţiei este deja mult mai avansată decît în sudul Europei. Prin urmare, cei mai bătrîni sînt indispensabili pe piaţa muncii la noi, dar nu  şi în Grecia“.

Aşadar, afirmaţiile doamnei Merkel nu se susţin dacă luăm în considerare datele concrete, statisticile, argumentele economice. Dar nu asta e important, ci efectul acestor afirmaţii. Stereotipurile culturale bazate pe generalizări pe care oricine pare să le cunoască şi să le accepte au un „ce“ emoţional care prinde la marele public mult mai repede şi mai uşor decît orice argumentaţie ştiinţifică. Angela Merkel a aruncat o piatră în baltă şi a dat apă la moară celor care caută explicaţii uşoare ale crizei şi le găsesc mai totdeauna în ograda vecinului. E straniu cum ditamai liderii europeni vorbesc cu o asemenea lejeritate. Sigur că iresponsabilitatea unor guvernanţi din Grecia (care au făcut cheltuieli publice nejustificate) creează probleme întregii Uniuni Europene şi mai ales monedei euro. Sigur că – aşa cum avertizează unii analişti – dacă Italia sau Spania ar ajunge în situaţia Greciei, UE n-ar putea face aproape nimic pentru salvarea lor, aşa cum a făcut pentru Grecia, iar proiectul european ar fi cu adevărat pus în pericol. Dar nimeni nu pare dispus să scoată gunoiul care s-a tot adunat de multă vreme sub preş: Comisia Europeană şi toate celelalte organisme sofisticate şi birocratice n-au fost în stare să elaboreze, din timp, mecanisme comunitare prin care să controleze derapajele şi să prevină şocurile. Căci despre cheltuielile publice enorme ale Greciei se ştia de mult, aşa cum se cunosc şi dezechilibrele financiare ale Italiei. Dar, în multele lor summit-uri, consilii şi întîlniri de tot felul, liderii europeni vorbesc frumos despre „Europa comună“, negociază îndelung şi, aproape de fiecare dată, proiectul comun trebuie să facă un pas înapoi în faţa intereselor şi jocurilor practicate de statele naţionale. În vremuri de prosperitate, mişcarea a ţinut. În vremuri de criză, apare panica; şi atunci, e mai uşor să dai vina pe „ceilalţi“ decît să asumi o responsabilitate comună. „Ceilalţi“ se află întotdeauna peste graniţă – fie ea reală sau „culturală“. Cum e aceasta între Nord şi Sud, consfinţită în cîteva fraze de cancelarul unuia dintre „pilaştrii“ construcţiei europene.
 

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
De ce unii localnici din nordul Angliei ajung să ofere moșteniri regelui Charles atunci când mor
Ce îl leagă pe un fost miner și republican de-o viață de regele Charles al III-lea? Răspunsul surprinzător, așa cum a relatat The Guardian, este că averea fostului miner face parte acum dintr-un fond care generează venituri private pentru monarh.
image
Fenomen inedit în Vârtop: aurora boreală albastră a luminat seara în Apuseni FOTO VIDEO
Un fenomen inedit a fost surprins de un turist în Staţiunea Vârtop din Munţii Apuseni, joi seara. Aurora boreală a luminat seara, pentru câteva minute, printre nori, şi a fost imortalizat de un fotograf amator.
image
Pericolele care îi pândesc pe români într-o destinație exotică de lux. „Paza bună nu e suficientă ca să treacă primejdia”
Tot mai mulți români cu bani aleg destinații exotice, însă unele implică anumite riscuri. O familie de români a aflat acest lucru pe propria piele, iar la final părinții au aflat că cei doi copii ai lor s-au aflat într-un pericol imens, fără măcar ca ei să bănuiască.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic