O mică dezordine identitară

Publicat în Dilema Veche nr. 464 din 3-9 ianuarie 2013
Cetăţeanul european  Cu drepturi jpeg

Viaţa e în altă parte – scrie un cititor la sfîrşitul comentariului său plasat pe dilemaveche.ro. E o expresie stereotipă pe care am întîlnit-o de multe ori (ba, dacă îmi amintesc bine, am şi folosit-o cîteodată). Ca toate stereotipiile, are, într-o primă fază, calitatea de a exprima succint un adevăr pe care e greu să nu-l accepţi. Sigur, în faza a doua o poţi combate. Dar pînă la faza a doua e cale lungă...

De cînd s-au terminat alegerile, citesc sumedenii de „analize“, comentarii şi opinii pe tema „de ce a ieşit cum a ieşit“. E plin Internetul de păreri şi de dorinţa de a afla explicaţii. Iar de la comentarea rezultatelor particulare ale acestei runde electorale pînă la opinii despre „cum sînt românii“ e doar un pas, făcut şi el la repezeală. Căci – mi se pare – aceasta e cheia în care se cer şi se dau explicaţiile despre alegeri (ca şi despre orice altceva): felul în care s-a votat spune ceva despre felul de a fi al „românilor“ în general, din cele mai vechi timpuri şi pînă azi. Iar combatanţii care iau parte la aceste „dezbateri“ – români şi ei, fireşte – au tăria opiniunilor lor şi, în loc de argumente, aduc, într-un fel sau altul, concluzia fatalistă „c-aşa-i românu’“, aplicabilă la orice. Observ, pe de altă parte, pe cele mai importante site-uri de ştiri (dar nu numai), că fac audienţă subiectele legate de prezenţa vreunui compatriot de-al nostru în cine ştie ce context internaţional. Jurnaliştii s-au prins că printre români e o foame de români (ca să zic aşa...) şi de „fapte româneşti în lume“, aşa că exploatează intens mecanismul: e suficient să pui în titlu că un român a făcut nu ştiu ce pe nu ştiu unde şi, gata, poporul cititor pe Internet se repede cu click-ul. (Apropo: într-un sondaj recent la nivel european, s-a constatat că românii sînt peste media europeană la cititul ştirilor pe Internet.) Ca să nu mai vorbesc despre faptul că, de multă vreme, mă întîlnesc foarte des – pe forumurile ziarelor, în discuţii de tot felul cu oameni foarte diferiţi – cu afirmaţia „avem nevoie de modele“ (variaţiuni: „societatea românească are nevoie de modele“; „nu ştim să ne respectăm valorile“; „România are mari valori, dar nu şi le promovează“ etc.). Facebook-ul s-a umplut şi el de tot felul de „causes“ dedicate afirmării/susţinerii/promovării valorilor, succeselor, modelelor româneşti.

Mi se pare că toată această discuţie nu face decît să reia şi să prelungească – beneficiind şi de noile tehnologii – lunga dezbatere despre „specificul naţional“ din cultura română interbelică. Cu alte cuvinte, nu face decît să ducă la noi cote un soi de criză identitară amplificată, azi, de globalizare, de circulaţia rapidă (dar şi superficială!) a informaţiei, de posibilitatea exprimării deschise şi directe a opiniilor. Aşa încît multe dintre „dezbaterile“ la care asistăm nu fac decît să reia idei enunţate şi argumentate de unii intelectuali interbelici şi devenite, între timp, clişee de largă circulaţie. De altfel, una dintre tehnicile curente de „argumentare“ este tocmai chemarea întru sprijin, prin vreun citat scos din context şi transformat în aforism uşor de ţinut minte, a vreunui autor din trecut. Cînd vrei să spui că românii sînt aşa şi pe dincolo, adaugi „după cum spunea şi marele X“ (Eminescu, Caragiale, Iorga, Eliade etc.) şi bagi un citat. Şi gata – nu mai e nevoie de nimic, ai adus „proba supremă“. Partea bună în toată această amplificare a „dezbaterii“ despre identitate este că ea a ajuns să cuprindă „marele“ public. Presa interbelică e plină de eseuri şi anchete pe tema „specificului naţional“ semnate de reprezentanţii elitelor intelectuale ale vremii. În zilele noastre, datorită Internetului, la „dezbatere“ participă oricine crede că are ceva de spus. (De aici şi clişeizarea discuţiei – dezavantajul masificării!...) Cred că e bine că oamenii sînt preocupaţi să priceapă cum e comunitatea „românilor“ şi să-şi definească niscaiva repere. Partea proastă este că, axată pe un discurs de tip speculativ ori pe observaţii superficiale, problema identităţii ajunge să umbrească altele, devenind un fel de obsesie.

Şi aici ajung la „viaţa e în altă parte“. În timp ce mii şi mii de concetăţeni de-ai noştri îşi dau cu părerea despre „cum sînt românii“ şi, în general, tind să ajungă la o concluzie negativă, se întîmplă tot felul de lucruri în realitate. În timp ce gazetari, lideri de opinie, intelectuali şi simpli cetăţeni tot repetă că „se duce dracului rapiţa“, există în jur destule fapte, argumente şi oameni care contrazic fatalismul catastrofic al emiţătorilor de opinii. Există mulţi oameni care îşi văd de treabă şi care au cu totul alte probleme în realitate decît dorinţa de autodefinire. În timp ce – de exemplu – de ani întregi se clamează că „moare cultura“, datele concrete arată că numărul şi calitatea evenimentelor culturale au crescut (inclusiv în anii de criză), dotarea cu cărţi a gospodăriilor a crescut, tinerii merg la teatru mai mult decît în anii trecuţi (şi mai mult decît celelalte categorii de vîrstă) – a se vedea în acest sens cercetările de pe culturadata.ro. E doar un exemplu, putem găsi şi altele. Dar mi se pare că, sprijinită pe explicaţii istorice, pe citate din clasici şi pe discursul liric-speculativ – şi nu pe fapte –, toată „dezbaterea“ despre cum sînt românii e doar o expresie superficială a unei dezordini identitare pe care o stimulează impactul enorm al sistemului mass-media (care ne-a luat pe nepregătite, ca şi pe alţii, de pe alte meleaguri...). Oamenii vorbesc despre ceea ce li se „pune“ pe agendă, ca fiind subiecte importante, de către televiziuni, ziare, site-uri. Şi se creează o inflaţie de opinii şi comentarii care „blurează“ datele şi faptele concrete.

Drept pentru care mă gîndesc serios să renunţ la obiceiul de a scrie săptămînal asemenea comentarii. Oricum sînt destule. Dar, deocamdată, ar mai fi ceva de spus. Continuare în numărul viitor.

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
„Capra cu trei iezi“, locul 1 pe Netflix. Publicul fie îl iubește, fie îl urăște: „Un film ce n-ar fi trebuit să existe“ FOTO
La fel ca alte pelicule românești lansate pe platforma de streaming, producția horror „Capra cu trei iezi“ a împărțit telespectatorii în două tabere.
image
Cele mai romantice zodii. Te vor face să te simți cea mai iubită persoană
Oricine își dorește să iubească și să fie iubit, însă unele persoane sunt capabile să ofere iubire peste imaginația partenerului. Nativii acestor patru semne zodiacale sunt considerați cei mai romantici.
image
Vremea se schimbă radical: un val de aer polar lovește România. Ce ne așteaptă: unde se anunță viscol și îngheț
Schimbare radicală a vremii. De astăzi, aerul tropical din nordul Africii va fi înlocuit treptat de o masă de aer rece, polar, dinspre nordul Europei. Se anunță frig neobișnuit, îngheț la sol și ninsori.

HIstoria.ro

image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.