O anume oboseală

Publicat în Dilema Veche nr. 395 din 8-14 septembrie 2011
Ce se mai întîmplă cu presa culturală europeană jpeg

În anii ’90, cele mai pasionante dezbateri în presa noastră erau cele care priveau, într-un fel sau altul, Europa. Miza cea mare era direcţia spre care urma să se îndrepte România, iar după decenii de apartenenţă la lagărul socialist, Vestul părea singura opţiune pentru foarte mulţi. Unii însă o contracarau reluînd, într-o formă originală şi adaptată, sloganul „prin noi înşine“ al vechilor liberali. Mai nimeni nu îndrăznea să spună pe faţă că ar trebui (măcar) să avem în vedere şi relaţiile cu Rusia, pentru că era imediat taxat de comunist şi securist. Aşa încît dezbaterile se purtau în jurul apartenenţei noastre la Europa.

Despre valorile europene se discuta însă, de cele mai multe ori, în termeni generali şi abstracţi. Se invocau mai mult argumente istorice şi culturale, în timp ce reformele politice şi economice în sens european se mişcau încet. Victoria în alegeri a lui Emil Constantinescu şi a Convenţiei Democrate s-a datorat, într-o mare măsură, discursului pro-european al acestora. Pe de altă parte, în Europa Occidentală exista un mare interes pentru ţările ex-comuniste şi, în cazul special al României, o presiune substanţială în direcţia reformelor. Presa occidentală era şi ea plină de dezbateri pe marile teme ale „unităţii europene“, iar Vestul descoperea – cu destule naivităţi şi neadecvări de interpretare – „partea întunecată“ a Bătrînului continent. După ce, în ultimii ani ai regimurilor comuniste din Est, europenii din „lumea liberă“ îşi manifestaseră în diverse moduri solidaritatea cu cetăţenii oprimaţi ai regimurilor comuniste, acum priveau cu deschidere şi simpatie către noile democraţii est-europene. În ansamblu, curentul dominant era nobil şi optimist, iar posibilitatea de a vorbi şi scrie liber de la un capăt la celălalt al continentului le dădea celor mai mulţi senzaţia tonică a efortului de a construi un viitor comun. Chiar şi la noi – unde discursul nostalgicilor comunismului era încă puternic, iar gazetele naţionaliste aveau încă succes – disputele aveau tonul unor căutări identitare de care, după decenii de propagandă, lumea românească avea neapărată nevoie. 

Pe atunci, presa nu era privită în primul rînd ca o afacere – deşi s-au făcut bani din presă, pentru că se vindea foarte bine –, ci mai degrabă ca tribună de afirmare a opiniilor. Mult timp, de altfel, distincţia între informaţie şi opinie nu prea conta: ziarele „ambalau“ ştirile într-un înveliş ideologic propriu, în funcţie de orientarea fiecăruia. Spiritele se încingeau şi verva polemică se descătuşa (riscînd adesea să tragă cu tunul după muşte) pe marginea unor subiecte percepute ca majore, esenţiale, definitorii – fie ele politice sau culturale. Presa europeană dezbătea şi ea chestiuni importante pentru identitatea viitoare a continentului: moneda unică, intrarea ţărilor din Est în UE, consolidarea instituţiilor europene, accentuarea integrării politice şi altele. Sensibili la teme majore precum respectarea standardelor democratice ori drepturile omului, jurnaliştii, politicienii, intelectualii occidentali sancţionau rapid orice derapaj sau abuz din unele ţări estice care îşi găseau mai greu drumul spre democraţie. 

Astăzi, s-a pierdut iremediabil ceva din spiritul acelor dezbateri. Nu numai din motive – totuşi – conjuncturale, precum criza economică. Şi „la noi“, dar şi „la ei“. După nobleţea actelor de solidaritate cu oprimaţii din Est, cetăţenii occidentali s-au confruntat cu realitatea „instalatorului polonez“ şi a celorlalţi estici porniţi în masă spre ţările vestice „doar“ ca să cîştige mai bine, nu din motive de persecuţie politică. Imigranţii non-europeni au pus şi ei gaz pe focul mocnit al dorinţei de „închidere“ care a început să se manifeste tot mai mult în diverse ţări europene. Birocraţiile statale au început, aşadar, să caude tot felul de portiţe juridice şi administrative pentru a limita sau bloca accesul „celorlalţi“ în ţări care îşi făcuseră un bun renume tocmai pentru deschiderea lor către cei prigoniţi de soartă în alte părţi ale lumii. Iar mulţi politicieni cîştigă acum voturi tocmai prin discursuri „naţionale“, dacă nu de-a dreptul naţionaliste şi populiste. La noi, presa a devenit între timp o afacere şi vrea audienţă. Temele de dezbatere – dar mai ales abordarea lor – se pliază după ceea ce pare să „ceară“ publicul de masă. Spiritele se încing adesea pe teme identitare, dar nu – ca în anii ’90 – cînd vine vorba de valorile româneşti şi europene, de argumente istorice sau culturale. Fac audienţă şi declanşează roiuri de păreri referirile concrete la amplasamentul nostru „la coada Europei“, la felul în care ne percep „ceilalţi“, „cazurile“ unor infractori români din alte ţări UE ş.a.m.d. Plus măruntele daraveri ale politichiei interne. „Locul nostru în Europa“ nu mai creează pasiuni – nici în publicul larg, nici măcar printre intelectuali şi comentatori – aşa cum o făcea în primii ani de după căderea comunismului. 

Să fie „de vină“ doar faptul că, văzîndu-ne în interiorul UE, ne-am domolit temerile că vom fi „refuzaţi“ de Europa? Cred că nu. Mai degrabă sînt de vină o anume oboseală polemică şi insatisfacţiile provocate de lungii ani de false reforme şi eşecuri. Şi apoi, nici proiectul european nu mai pare atrăgător – nici pentru noi, nici pentru concetăţenii noştri din Uniune. Dinspre Bruxelles nu mai vin idei şi propuneri majore, ci doar hărţuieli birocratice şi confuzie instituţională. Aşa că s-a instituit un fel de cerc vicios: nu se mai dezbate pentru că „Europa“ nu mai furnizează proiecte nobile şi teme majore sau, dimpotrivă, stagnarea proiectului european e provocată (şi) de lipsa unor dispute de idei care să dinamizeze întreaga construcţie?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

image png
Cele 5 dispozitive pe care ar trebui să le scoți din priză neapărat înainte de a pleca de acasă
Fie că pleci pentru câteva ore sau pentru un weekend întreg, există un gest simplu care îți poate salva bani și bătăi de cap: scoaterea din priză a aparatelor electrice care nu sunt necesare în absența ta.
sri
Serviciile, chemate la lupta cu evazioniștii. Măsura propusă de Nicușor Dan, între sprijin și controverse
Președintele Nicușor Dan cere implicarea serviciilor secrete în combaterea marii evaziuni fiscale și a pus subiectul pe agenda ședinței CSAT. Decizia este îndelung dezbătută de experți.
Şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului consacrată depunerii jurământului de către preşedintele ales al României, Nicuşor Dan, la Palatul Parlamentului din București. FOTO Inquam Photos / George Călin
Explozia AUR în sondaje explicată de doi politologi: Este mai mult decât un protest
Finalul alegerilor prezidențiale aduce pentru cele două partide mari, PSD și PNL, pierderi masive în intenția de vot, după ce niciunul nu a reușit nici măcar să își ducă omul susținut pentru funcția supremă în turul II. Între timp, partidul AUR ajunge să conducă detașat în intenția de vot.
Salina Praid  Foto Daniel Guță (10) JPG
Când natura răzbună neglijența oamenilor. Inundațiile din Praid amintesc de dezastrele miniere care puteau fi prevenite
Furia apelor a fost necruțătoare cu Salina Praid, mina de sare și atracția turistică în jurul căreia s-a dezvoltat economic întreaga regiune. Dezastrul de la Praid nu este un accident izolat: de-a lungul timpului, fenomenele naturale și lipsa măsurilor de prevenție, au cauzat alte dezastre miniere.
image png
Cum să cureți toaleta fără efort, doar cu ingrediente din bucătărie
Te-ai uitat vreodată în toaleta ta și te-ai gândit: „Nici măcar Harry Potter nu ar îndrăzni să curețe asta fără magie”? Calcarul de sub marginea vasului este dușmanul tăcut, dar extrem de insistent, al oricărei băi curate.
Reprezentanți ai partidului AUR și simpatizanți ai acestora și ai candidatului independent Călin Georgescu participă la o acțiune de protest cu titlul „Miting pentru democrație“ în București. FOTO Inquam Photos / George Călin
Avertismentul unui economist: Creșterea taxelor ar putea duce la alegeri anticipate și o victorie suveranistă de peste 60%
Economistul Radu Georgescu atrage atenția că planurile de majorări substanțiale de taxe, în contextul în care România este, conform Eurostat, pe locul II la inflație și II la sărăcie în UE, vor arunca țara peste un an în alegeri anticipate ce vor fi câștigate de suveraniști.
Mai mulţi elevi s-au luat la bătaie, unul dintre ei a folosit un spray lacrimogen Foto arhivă
Totul despre „Butonul roșu” din școli. Cum facem ca „pâra” să se transforme în responsabilitate
Procedura privind mecanismul de semnalare anonimă a faptelor de violență și a suspiciunilor privind consumul de droguri în școli a fost aprobată prin ordin de ministru și publicată în Monitorul Oficial. Problema semnalării se rezolvă, pentru intervenții e nevoie de mult mai mult.
Horoscop 22 28 aprilie, Shutterstock jpg
Zodia care o să aibă cea mai bună zi din acest an pe 5 iunie. Fericirea apare în sfârșit și în viața acestui nativ
Ziua de 5 iunie 2025 vine cu o energie specială, cu promisiunea unei alinieri astrale favorabile și cu o doză sănătoasă de noroc pentru o zodie care a avut parte de multe provocări în ultimele luni.
Bucătărie de restaurant  Sursa Freepik (1) jpg
Patron de pe litoral filmat umilindu-și angajații că stau prea mult la WC: „Altul care se crede stăpân peste sclavi”
Clipul în care patronul unui restaurant de pe litoralul Mării Negre își umilește angajații pentru că stau prea mult la toaletă, în loc să muncească în bucătărie, a stârnit revolta multor tineri. Unii spun că în ciuda salariilor atractive, mulți lucrători sezonieri sunt tratați înjositor.