"Noi" sîntem "ei"

Publicat în Dilema Veche nr. 153 din 12 Ian 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Abia a trecut momentul festiv al "Revelionului integrării", cu jocuri de lasere şi focuri de artificii în Piaţa Universităţii văzute de tot poporul la faţa locului sau la televizor, şi ne-am şi apucat să ne exprimăm indignarea, împiedicaţi în realităţile neaoşe: "cum este posibil aşa ceva într-o ţară membră a Uniunii Europene?". Micile sau marile neajunsuri ale vieţii cotidiene, cu care sîntem obişnuiţi de ani întregi, ne-au devenit brusc insuportabile: blocurile cu tencuiala căzută, drumurile proaste, cozile la impozite, funcţionarii incompetenţi, taxele de intrare în Giurgiu şi hîrtiile aruncate pe jos au început să ne calce pe nervii noştri de cetăţeni europeni. Aparent, există o veste bună în această spontană trezire a poporului român în Uniunea Europeană. Înseamnă că ne luăm în serios; că aderarea formală la UE ne va zgîndări civismul şi demnitatea de contribuabili; că, dacă pînă acum am mai închis un ochi la dificultăţile tranziţiei, de acum înainte vom fi intratabili atunci cînd autorităţile vor încerca s-o scalde şi vom cere tratament "demn de o ţară europeană cu acte-n regulă". (Că autorităţile nu vor fi capabile să ne asigure un asemenea tratament, e o altă poveste). Bineînţeles, n-ar fi deloc rău dacă s-ar întîmpla aşa: identitatea noastră europeană ar cîştiga o componentă civică absolut necesară. Mă tem însă că această repede convertire la "moravuri" europene este şi efectul unor aşteptări copilăreşti: multora dintre noi le-a trecut prin cap că Europa vine peste noi asemenea lui Moş Crăciun, în puterea nopţii, cînd noi sîntem cuprinşi de binemeritatul somn, iar dimineaţa găsim darurile - mai multă civilizaţie, respectul pentru reguli, o administraţie publică mai bună şi aşa mai departe. Ceea ce încă n-ar fi chiar atît de rău: mai devreme sau mai tîrziu, toţi copiii află că Moş Crăciun nu există şi, după mică traumă a trezirii la realitate, se obişnuiesc cu ideea că la maturitate îşi vor cumpăra singuri darurile. Dar toate aceste atitudini sînt adesea generate sau stimulate de mass-media: discursul public şi multe elemente ale identităţii noastre sînt ţesute la războiul ştirilor şi comentariilor din ziare şi de la televiziuni. Acest prim "val" de vorbe despre cum ne va fi în UE a apărut în zilele de după Sărbători, în atmosfera de semivacanţă dintre Anul Nou şi Sfîntul Ion, şi ne-a ţinut loc de siestă. Telejurnalele au dat tonul spunîndu-ne cum vor creşte şi vor scădea preţurile, cum va fi cu importul de maşini second hand , cîte mărci româneşti vor putea pătrunde în supermarket-urile europene, şi alte asemenea lucruri, fără îndoială, utile. În orice caz, faţă de vremea cînd ni se spunea, fatalist, că nu vom mai putea tăia porcul şi că nu vom mai putea face ţuică, e un mic pas înainte. Dar amestecul de informaţii utile (care ar fi trebuit să intre în telejurnale mai de mult, nu acum, "după"), de retorică festivistă şi de euroindignări devine cam indigest. Pe de o parte, sărbătorim intrarea în Europa, iar pe de altă parte, privim cu ochi severi (europeni?) problemele pe care le ştim de mult. Este, cred, o mică schizoidie care le va produce dezamăgiri tocmai acelora care au avut prea mari aşteptări. Pe aceste dezamăgiri se va putea întemeia "discursul eurosceptic", tot mai la modă printre intelectuali şi gazetari, care va sfîrşi prin a convinge o parte a cetăţenilor. Nu va fi însă un discurs compact şi raţional, întemeiat pe argumente, ci o simplă "verbalizare" a emoţiilor, eventual pe un ton cîrcotaş. Pînă acum, aproape în orice împrejurare se recurgea, stereotip, la comparaţia cu "Occidentul", cu "ei": eram convinşi că "la ei" e mai bine şi ne doream ca lucrurile să meargă şi "la noi" la fel. Acum însă "noi" sîntem "ei", cel puţin formal: prin aderare, am pierdut principalul punct de reper la care să ne raportăm. În timp, impulsul (în esenţă, pozitiv, sau măcar tonic) de a ne compara cu "Occidentul" şi de a-i prelua modelul se va transforma în nemulţumirea că, deşi am aderat, tot nu sîntem "ca ei". Probabil că nu ne-ar strica o schimbare de substanţă şi de ton a discursului despre Uniunea Europeană. Formal, am aderat, deci ne-am luat o grijă de pe suflet. Faptul că putem umbla cu buletinul prin Europa ne poate da o idee concretă despre libertate, scutindu-ne de complexul de inferioritate al celui care a făcut, ani întregi, cozi pe la consulate. Prezenţa mai amplă în presa europeană (România şi Bulgaria au fost, într-un fel, "vedetele mediatice" ale ultimei săptămîni) ne oferă, şi ea, posibilitatea de a mai domoli veşnica obsesie a "imaginii României în lume". Am putea profita de ocazie pentru a schimba felul de a ne privi pe noi înşine şi pentru a deveni mai interesaţi de "ceilalţi". Dar probabil că asta nu se va întîmpla decît după ce ne vom epuiza indignările că, şi după aderare, problemele ne sînt aceleaşi...

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.