Ministrul, primarul şi patrimoniul

Publicat în Dilema Veche nr. 281 din 5 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cînd a ars clădirea de lîngă Biserica Armenească din Bucureşti, televiziunile au transmis în direct imagini de la locul catastrofei. Am putut vedea astfel defilarea de persoane publice venite acolo: primarul de sector Neculai Onţanu, primarul general Sorin Oprescu, ministrul Culturii, Theodor Paleologu, premierul Emil Boc. La un moment dat, dl Paleologu i s-a adresat primarului din sectorul 2, vizibil emoţionat: "Nu mai daţi atîtea aprobări!". Se referea, evident, la lejeritatea cu care se aprobă astfel de blocuri în vecinătatea monumentelor istorice. Dl Onţanu a răspuns, obraznic şi neadecvat: "Domnule ministru, vă invit să lăsaţi campania electorală!". Ciondăneala a continuat pînă la intervenţia premierului, care i-a invitat pe cei doi "să coopereze". Aşa arată un episod de politică românească în direct. Societatea noastră a depăşit de multişor ceea ce teoreticienii mass-media numesc "societatea-spectacol" şi tinde către reality-show-ul total, în care cei de pe ecran şi cei care privesc sînt oricînd interşanjabili, iar accidentele auto, incendiile, furtunile alcătuiesc decorul. Nu mai există regizor, ci doar camera care înregistrează imagini, tot felul de imagini, şi le transmite către un public "copt" într-ale libertăţii şi democraţiei, de 20 de ani încoace, prin statul la televizor. Mulţi politicieni au devenit obsedaţi de asta şi nu pierd nici un prilej pentru a se "da văzuţi"; au ajuns şi la un oarecare know-how cam primitiv, dar eficient: ştiu să "stea la cameră", ştiu că trebuie să-şi combată adversarii prin replici scurte şi tăioase etc. În cazul de faţă, dl Onţanu a dat o expresie concentrată acestei obsesii: nici o ocazie nu trebuie ratată, "importantă e imaginea"! N-am, deocamdată, prea multe motive să apreciez activitatea dlui Teodor Paleologu ca ministru al Culturii: n-a anunţat vreun set de politici coerente, nu s-a luptat pentru obţinerea unui buget mai mare (sigur, e criză, n-ar fi avut prea mari şanse, dar putea măcar să încerce...), a avut diverse intervenţii publice nepotrivite, a acceptat numirea în minister, pe posturi importante, a unor oameni de partid a căror "carieră" anterioară e cel puţin discutabilă. Dar " spre deosebire de mulţi predecesori de-ai săi " s-a declarat ferm drept un apărător al patrimoniului arhitectural şi, deocamdată, pare consecvent. (La Bookfest a lansat primul volum din Cartea neagră a patrimoniului, realizat la iniţiativa Ordinului Arhitecţilor din România.) Prin urmare, nu mă îndoiesc de emoţia sinceră a domniei sale atunci cînd i s-a adresat primarului Onţanu. Mai ales că blocul unde izbucnise incendiul fusese construit "cu cîntec": săparea fundaţiei a afectat clădirea Şcolii armeneşti şi, la vremea respectivă, însuşi preşedintele Ion Iliescu s-a deplasat să constate daunele şi să solicite reparaţii. Or, faţă de această manifestare a emoţiei, primarul a răspuns şmechereşte, trădîndu-şi adevărata ocupaţiune mintală: propria campanie electorală. Altminteri, dl Paleologu a pus accentul unde trebuie: totul pleacă de la iresponsabilitatea cu care s-au dat şi se dau încă aprobări pentru tot felul de construcţii în toate zonele oraşului. Bucureştiul e doar cazul cel mai vizibil şi mai scandalos. Dar toate oraşele ţării au de suferit, mai mult sau mai puţin, din această cauză. S-a construit mult în ultimii ani, dar, în numele "creşterii economice" şi în umbra marilor interese imobiliare, s-a construit adesea urît, ţopeşte, stricîndu-se armonia unor străzi şi cartiere şi fără nici o preocupare pentru o chestiune simplă, dar vitală: în ce fel de oraşe vrem să trăim. N-au existat dezbateri publice, nu s-a ţinut cont de părerile celor care se pricep, s-a demolat cu sîrg. De bine, de rău, în ultima vreme au apărut mai multe organizaţii civice preocupate de păstrarea patrimoniului şi se fac auzite tot mai multe voci, ba chiar sînt blocate unele proiecte. Dar s-ar putea să fie deja prea tîrziu. La lansarea Cărţii negre a patrimoniului, dl profesor Andrei Pippidi spunea că, sub ochii noştri, prin demolarea clădirilor vechi, are loc un "paricid cultural". Aş adăuga că, prin pasivitate, contribuim cu toţii la o sinucidere identitară: oraşele noastre împestriţate îşi vor pierde tot mai mult amprenta şi personalitatea (atîta cîtă e), iar legăturile noastre cu trecutul vor fi, prin asta, tot mai firave. N-o să mai ştim " noi şi copiii noştri " "de unde să ne luăm": vom trăi printre clădiri de tot soiul, amestecate şi înghesuite, dintre care vom căuta să evadăm în week-end la ţară, ca să ne putem regăsi. Nu sîntem în situaţia locuitorilor din oraşele italiene ori germane, de pildă, care păstrează urme şi straturi ale epocilor trecute; la noi, "vechiul" e mai puţin şi mai rar. Italia are 60% din patrimoniul UNESCO, în timp ce noi ne chinuim să mai "punem pe listă" cîte-o casă sau cîte-un monument. Şi " dacă cineva are chef să înveţe din păţaniile altora " chiar şi "ei" au probleme: zilele trecute, UNESCO a şters Valea Elbei din Dresda de pe lista patrimoniului cultural mondial, pentru că nemţii " cît sînt ei de nemţi " au construit un pod mare peste Elba, deşi li se recomandase să construiască un tunel, ca să nu strice peisajul...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Litoralul de la munte, alternativă la Marea Neagră. Trei locuri spectaculoase de bălăceală și de făcut plajă, în inima munților
Litoralul românesc se poate dovedi o piatră grea de încercare atât din punct de vedere financiar, al distanței în anumite cazuri dar și al aglomerației estivale. România are însă un relief care oferă numeroase alternative, inclusiv în zonele montane.
image
„Antrenorul de genii” a fost arestat preventiv. Lajos Kristof spune că se afla într-o stare de somnambulism când a violat un minor
Lajos Kristof, care a fost prins în flagrant în timp ce agresa sexual un băiat de 14 ani, a fost arestat preventiv duminică. Acesta a declarat în fața anchetatorilor că ar fi întreținut relații sexuale cu minorul fără să fie conștient și că se afla într-o stare de somnambulism.
image
Povestea profesoarei care și-a donat salariul pentru a-și premia elevii cu note mari la Bacalaureat
O profesoară de Matematică de la Colegiul Tehnic „Emil Negruțiu” din Turda, județul Cluj, și-a premiat în bani elevii care au reușit să obțină note peste 9 la Bacalaureat. „Totul a pornit dintr-o glumă pe care eu, însă, am luat-o în serios”, a povestit pentru „Adevărul” Alexandra Avasicei.

HIstoria.ro

image
Ghinionul lui Tiberiu, „împăratul care nu iubea Roma”
Antonio Spinosa, în eseul Tiberiu – Împăratul care nu iubea Roma, abordează o temă des invocată de mine pînă acum: Rolul imens pe care-l îndeplinește scrierea unui istoric în imaginea transmisă posterității de prezentul în care a trăit și activat o personalitate.
image
Ziua în care veteranii de o vârstă cu secolul s-au întors pe plajele Normandiei
Acum 80 de ani, soldații care au debarcat pe plajele Normandiei, în dimineața de 6 iunie, au pășit în infern, întâmpinați de obstacole diabolice, mine, sârmă ghimpată, cazemate și bunkere, mitraliere secerându-i încă din apă și un inamic fortificat hotărât să îi arunce înapoi.
image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.