Masa în Balcani (II)

16 iunie 2021
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg

S─âpt─âm├«na trecut─â am ├«nceput un rapid inventar al obiceiurilor culinare de pe la noi. Am vorbit despre ÔÇ×hipertrofia aperitivelorÔÇŁ. Continu─âm acum cu ├«nc─â dou─â deprinderi caracteristice...

2) M├«ncarea tihnit─â (ÔÇ×slow-foodÔÇŁ). Firii balcanice nu-i prie┼čte frugalitatea. Cel pu┼úin c├«nd e vorba de mas─â. Chiar ┼či ÔÇ×gustareaÔÇŁ are un tipic potolit, sf─âtos, confortabil. Simplul fapt c─â ÔÇ×te po┼úi ├«ncurca ├«n aperitiveÔÇŁ arat─â c├«t de relativ─â e condi┼úia temporal─â a unui osp─â┼ú incipient. Po┼úi ├«nt├«rzia ore ├«ntregi ├«n preliminarii. E un obicei cu ecouri solide p├«n─â ├«n extremul R─âs─ârit european unde ÔÇ×a lua o zacusc─âÔÇŁ evolueaz─â u┼čor spre ÔÇ×a o face lat─âÔÇŁ. ÔÇ×MiziliculÔÇŁ e, frecvent, ditamai cheful. Masa nu e f─âcut─â spre a fi expediat─â. Nimic mai str─âin spiritului balcanic dec├«t pr├«nzul func┼úional, ÔÇ×de lucruÔÇŁ (pentru care bucatele s├«nt un pretext) ┼či dec├«t nutri┼úia pripit─â, ÔÇ×pe fug─âÔÇŁ, de-a-mpicioarelea. Nimic mai antipatic ┼či mai barbar dec├«t procedura ÔÇ×fast-foodÔÇŁ, cu str─âmo┼čul ei ÔÇ×bufetul-expresÔÇŁ. Masa trebuie s─â fie tihnit─â, s─â-┼úi priasc─â, s─â-┼úi mearg─â la inim─â. Bucatele trebuie savurate, expuse provocator, vorbite. Comer┼úul cu ele trebuie, de aceea, s─â aib─â durat─â ┼či tabiet. Cu alte cuvinte, masa nu se justific─â f─âr─â ÔÇ×co-mesenieÔÇŁ, f─âr─â o uleioas─â colocvialitate, pentru care degustarea merindelor e de neconceput dac─â nu e dublat─â de o simultan─â ÔÇ×degustareÔÇŁ a partenerilor de osp─â┼ú. Iar pentru asta ai nevoie de timp. Timpul, ├«ns─â, trebuie s─â fie ÔÇ×calificatÔÇŁ, consistent. Schema triadic─â a meselor curente (antreu, ÔÇ×fel principalÔÇŁ, desert) e, din acest punct de vedere, cu totul insuficient─â. E nevoie de o ofert─â mai divers─â, mai nuan┼úat─â, mai agresiv─â. O frumoas─â carte despre obiceiurile culinare autohtone anterioare modernit─â┼úii (O lume ├«ntr-o carte de bucate, Editura Funda┼úiei Culturale Rom├óne, Bucure┼čti, 1997) ne aminte┼čte c─â masa boiereasc─â cinstit─â includea 10-12 feluri. Chiolhanul urca la 60-70, iar marile praznice domne┼čti  nu se sfiau s─â propun─â circa 400 de ÔÇ×intr─âriÔÇŁ, ceea ce, fire┼čte, angaja un devotament de c├«teva zile ┼či nop┼úi. Carevas─âzic─â ÔÇ×slow-foodÔÇŁ! M├«ncare ├«nceat─â, r─âgaz voluptuos. ÔÇ×Nu dau turcii!ÔÇŁ Vorbind de colocvialitate, nu vreau s─â spun c─â sporov─âiala e obligatorie. Pl─âcerea de a fi ├«mpreun─â nu exclude dulci momente de t─âcere solidar─â, de consim┼úire mut─â (lucru greu acceptat de eticheta civiliza┼úiei apusene, mereu atent─â s─â nu ÔÇ×cad─âÔÇŁ conversa┼úia). ├Ämi amintesc de un dejun oficial la Istanbul, patronat de pre┼čedintele Demirel (un politician rafinat, ÔÇ×vieux jeuÔÇŁ, cu profil c─ârnos, dominator, de senator roman); era cald, ziua fusese ├«nc─ârcat─â, meniul se dovedea impozant. Nici turcii, nici rom├ónii nu aveau puterea s─â ├«ntre┼úin─â protocolul verbal strict necesar. Priveam to┼úi ├«n gol, sper├«nd c─â altcineva ÔÇô vecinul, cei cu rang mai ├«nalt sau, dimpotriv─â, secunzii ÔÇô va asuma obliga┼úia micii taclale de ├«ntre┼úinere. Cum to┼úi t─âceau, atmosfera risca s─â devin─â stingheritoare. La un moment dat, unul dintre noi a ├«ncercat o manevr─â de salvare. ÔÇ×Ne cerem scuze. Programul a fost at├«t de plin, ├«nc├«t travers─âm o oarecare pan─â de energieÔÇŽÔÇŁ Suleyman Demirel a l─âsat s─â treac─â o jum─âtate de minut ┼či ne-a lini┼čtit, apoi, patriarhal: ÔÇ×Ne sim┼úim bine, s├«ntem buni prieteni ┼či ne face pl─âcere s─â m├«nc─âm ├«mpreun─â. De ce ar trebui neap─ârat s─â vorbim?ÔÇŁ. Genul acesta de filozofie nu poate fi imaginat la Washington sau la Bruxelles. Integrarea european─â va pune tuturor ┼ú─ârilor implicate o mul┼úime de probleme. ├Äntre ele, problema acomod─ârii stilistice dintre ÔÇ×fast-foodÔÇŁ ┼či ÔÇ×slow-foodÔÇŁ va  fi mult mai complicat─â dec├«t credem.

3) Marginalitatea desertului. Dup─â aperitivele toren┼úiale ┼či felurile grele, atrac┼úia dulciurilor e destul de palid─â. Nu prea mai e loc pentru desf─â┼čur─âri ample. De aceea, se cultiv─â fie dulcele moderat al aluaturilor volatile (pl─âcinte cu br├«nzeturi u┼čoare, ├«mpletituri cu nuci ┼či magiunuri), fie, dimpotriv─â, dulcele intens, radical, concentrat, care, f─âr─â a ocupa mult spa┼úiu, are efect prompt ┼či ÔÇô ca s─â spunem a┼ča ÔÇô fatal: cataif mustind de siropuri, baclava, halva, rahat. Comparat─â cu cofet─âria vienez─â sau parizian─â, cofet─âria sud-estului european nu exceleaz─â prin diversitate. Se poate spune c─â graficul mesei occidentale e unul ascendent: se ├«ncepe cu delicate┼úe, se urc─â piepti┼č spre un apogeu proteinic viguros ┼či se ├«ncheie artezian cu deserturi volubile, pestri┼úe, spectaculoase, stropite cu ┼čampanii ┼či vinuri dulci. Dar p├«n─â ┼či dup─â acest episod r─âm├«ne loc liber pentru o treapt─â suplimentar─â, tare, hiper-solicitant─â: br├«nzeturi grele, necomplezente ┼či ÔÇô ca ÔÇ×digestivÔÇŁ ÔÇô spirturi acute, licoroase sau seci, dup─â gust. Traseul alimentar balcanic ├«ncepe acolo unde cel apusean se termin─â. S─âr─âtura ┼či ┼čnapsul vin la ├«nceput, dup─â care urmeaz─â o linie descendent─â, o treptat─â, imperceptibil─â stingere, cu detenta final─â a pr─âbu┼čirii ├«ntre perneÔÇŽ

(...) Trebuie, totu┼či, s─â recunoa┼čtem c─â buc─ât─âria rom├óneasc─â nu se identific─â ├«ntru totul cu scenariul de mai sus. Toamna ┼či iarna balcanismele hiberneaz─â, f─âc├«nd loc unor reflexe central-europene, asimilate via Transilvania. Scena se las─â dominat─â de silueta bonom─â a porcului ┼či valorific─â maximal afum─âturile, c├«rn─â┼ú─âria, varza ┼či cartofii. Prim─âvara ┼či vara, ├«ns─â, Bizan┼úul, ├«n sens larg, recupereaz─â terenul pierdut, etal├«nd pilafuri, ghiveciuri, plachii, musacale, zemuri acre (calde sau reci), salate ┼či b─âuturi r─âcoritoare. ├Än aceast─â cordial─â alternan┼ú─â de modele aparent ireductibile se exprim─â ceva din firea autohton─â: capacitatea de a petrece, r─âbd─âtor, ├«ntre imperii, combin├«nd, multicultural, arhaicul cu postmodernitatea, ├«n a┼čteptarea ÔÇô str─âveche ÔÇô a alinierii nord-atlanticeÔÇŽ

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.