Marxismul lor ┼či capitalismul nostru

Publicat în Dilema Veche nr. 191 din 8 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De dou─â decenii, o revist─â austriac─â, Eurozine (www. eurozine.com), organizeaz─â reuniuni anuale ale revistelor europene de cultur─â. Scriitori ┼či editori din peste 20 de ┼ú─âri se ├«ntrunesc, de fiecare dat─â ├«n alt loc, pentru a discuta despre problemele lor. ├Än timp, s-a format o re┼úea de reviste (www.eurozine.com/journals) care fac schimb de informa┼úii ┼či articole, dar, mai ales - dincolo de aceste schimburi de ordin practic - "┼čtiu unele de altele". Bine├«n┼úeles, dezvoltarea Internetului n-a f─âcut dec├«t s─â stimuleze evolu┼úia unei astfel de re┼úele: revistele partenere ├«┼či "├«mpart" publicul online, nout─â┼úile se afl─â de pe site-ul Eurozine, exist─â link-uri de la unele la altele, cititorii put├«nd parcurge, rapid, m─âcar sumarul celorlalte reviste sau ni┼čte rezumate ale articolelor ├«n limba englez─â. Cel mai important ├«ns─â este faptul c─â, datorit─â acestei re┼úele, editorii ┼či publicul ├«┼či pot da seama mai u┼čor care s├«nt problemele lor comune: culturile na┼úionale devin mai u┼čor comunicabile ┼či ├«┼či asum─â astfel mai profund dimensiunea transna┼úional─â, european─â. E adev─ârat, exist─â riscul "cre─ârii" unei actualit─â┼úi intelectuale europene care s─â fie redus─â, practic, doar la acele idei ┼či preocup─âri care ├«i intereseaz─â pe membrii "clubului". Dar avantajele s├«nt mult mai mari dec├«t riscul. A┼ča ├«nc├«t, la Sibiu, s─âpt─âm├«na trecut─â, a avut loc a dou─âzecea reuniune a revistelor culturale din Europa. S-au dezb─âtut dou─â teme: "normalitatea" ┼či "literatura exilului". Cea dint├«i a pornit dintr-un fel de s├«mbure polemic: ├«ntr-o lume at├«t de schimb─âtoare, ce mai este normalitatea? A┼ča suna ├«ntrebarea (retoric─â?) din prezentarea trimis─â participan┼úilor. Ipoteza organizatorilor - care s-a dovedit corect─â - a fost c─â "normalitatea" a constituit, pentru ┼ú─ârile din Europa Central─â ┼či de Est eliberate de comunism, revenirea ├«n comunitatea european─â, "drumul spre Occident". Simplu spus, pentru noi, esticii, normalitatea ├«nsemna "s─â tr─âim ca ├«n Vest"; ┼či asta nu presupunea neap─ârat salarii mai mari, ci un anume stil de via┼ú─â, un tip de societate a┼čezat─â ┼či cumsecade, cu o func┼úionare predictibil─â. Nicolae Manolescu ┼či-a intitulat volumul de cronici politice ap─ârut ├«n 1991 chiar Dreptul la normalitate, pled├«nd pentru o politic─â fireasc─â, pentru partide a┼čezate pe principii ┼či ideologii clare. M─â tem c─â pledoaria sa a r─âmas interesant─â doar ca "document de epoc─â" ┼či c─â o reeditare ├«n zilele noastre i-ar asigura un statut de "ciud─â┼úenie": dup─â at├«ta timp, s├«ntem ┼či mai nemul┼úumi┼úi de politicieni, nivelul de absurditate ┼či de nefiresc din politica rom├óneasc─â a atins cote pe care nu ni le imaginam la ├«nceputul anilor ├ó┬Ç┬Ö90, c├«nd speram c─â "reintrarea ├«n Europa" va face cur─â┼úenie ┼či ├«n ograda politicii. Am fost naivi. Dar - la alt─â scar─â - colegii no┼čtri din "Vest" par a avea nemul┼úumiri ┼či ├«ngrijor─âri asem─ân─âtoare: ┼či ei vorbeau despre ineficien┼úa politicienilor lor, despre otr─âvirea mediului politic, despre apari┼úia discursurilor populist-na┼úionaliste ├«n ┼ú─âri occidentale care alt─âdat─â erau exemple de toleran┼ú─â ┼č.a.m.d. E adev─ârat, propor┼úiile s├«nt diferite, mijloacele de autoap─ârare ale societ─â┼úilor noastre nu s├«nt acelea┼či: democra┼úia din Rom├ónia este ├«nc─â fragil─â fa┼ú─â de cele occidentale, ├«ncercam s─â le spun, la noi anticorpii ├«nc─â nu s├«nt constitui┼úi pe deplin. "Dar cine se a┼čtepta - ├«mi r─âspundeau ┼Ąei, vesticii├é┬╗ - ca ├«n Belgia s─â apar─â o asemenea ┼Ąfalie├é┬╗ ├«ntre comunitatea valon─â ┼či cea flamand─â, ori ca ├«n Elve┼úia alegerile s─â fie c├«┼čtigate de un lider care a mizat pe un discurs populist? E cu at├«t mai grav c─â asta se ├«nt├«mpl─â ├«n ┼Ądemocra┼úiile mature├é┬╗ din Occident...". ┼×i nu puteam s─â nu le dau dreptate, de┼či ├«mi r─âs─ârea ├«n minte replica: "Da, dar voi nu ave┼úi un Vadim sau un Becali...". Ne-am trezit, a┼čadar, discut├«nd despre tot felul de "normalit─â┼úi", iar nu despre normalitate. C├«t despre literatura exilului, am constatat c─â ea devine cu adev─ârat o tem─â pentru mul┼úi intelectuali din Occident, dar dintr-o perspectiv─â diferit─â de a noastr─â. ┼×i la noi s-a discutat mult despre condi┼úia scriitorului ├«n exil, mai ales la ├«nceputul anilor ├ó┬Ç┬Ö90, c├«nd autorii rom├óni din exil au ├«nceput s─â fie edita┼úi din nou ├«n ┼úar─â. Dar culturile occidentale se situeaz─â pe pozi┼úia celor care g─âzduiesc, de decenii, exila┼úi de pe tot mapamondul, refugia┼úi politici, lupt─âtori pentru drepturile omului alunga┼úi din ┼ú─ârile lor de tot felul de dictaturi. Noi vorbeam din perspectiva celor care "au dat lumii" exila┼úi, ei vorbesc din perspectiva celor care ├«i primesc ┼či, ├«ntr-un fel, ├«i recupereaz─â - uman ┼či cultural - pe cei care nu s-au mai putut exprima ├«n ┼ú─ârile lor. ├Än acest punct probabil c─â ├«ntre "noi" ┼či "ei" exist─â un decalaj de percep┼úie care nu va putea fi recuperat dec├«t printr-un ├«ndelung exerci┼úiu de plasare "├«n perspectiva celuilalt". M─â ├«ndoiesc c─â ne va reu┼či vreodat─â... P├«n─â la urm─â ├«ns─â rolul unor asemenea reuniuni este tocmai acela de a favoriza un astfel de exerci┼úiu. La colocvii de acest gen nu s├«nt descoperite ┼či enun┼úate Marile Adev─âruri, nu au loc cine ┼čtie ce mari revela┼úii - ┼či nici nu e nevoie. Important este c─â se mai face un pas c─âtre mai buna cunoa┼čtere a "celuilalt", c─â se pot identifica asem─ân─âri uneori surprinz─âtoare, dar ┼či diferen┼úe greu de dep─â┼čit. Pentru "noi", de pild─â, e ├«n continuare ciudat s─â descoperi, la o asemenea reuniune, c─â un participant sus┼úine un punct de vedere marxist ┼či recurge la "instrumentele de analiz─â" oferite de - v─â mai aminti┼úi? - "materialismul dialectic ┼či istoric". Pentru "ei" - e normal. Tot a┼ča, pentru intelectualii occidentali de st├«nga e ciudat felul ├«n care "noi" ne bucur─âm c─â am trecut din nou la capitalism ┼či ├«l sus┼úinem cu toat─â convingerea. Pentru "noi" - e normal. ├Äntre ciud─â┼úeniile ┼či normalit─â┼úile noastre, este loc pentru orice argumente ┼či pentru oric├«te povestiri despre existen┼úele noastre paralele, timp de decenii, pe un continent care ast─âzi se dovede┼čte mai mic dec├«t ni-l imaginam pe vremea Cortinei de Fier. Dup─â reuniunea de la Sibiu, mi s-a p─ârut c─â a umbla dup─â normalitate ca dup─â Sf├«ntul Graal e o aventur─â ├«n care ce ┼úi se ├«nt├«mpl─â pe drum e mai interesant dec├«t atingerea ┼úintei. Deocamdat─â, s├«ntem cu to┼úii pe drumuri: noi n-am descoperit ├«nc─â normalitatea "Vestului" (iar vesticii ├«ncearc─â s─â ne trezeasc─â la realitate), ei ├«nc─â n-au ├«n┼úeles anormalitatea ├«n care a tr─âit Estul timp de decenii (iar esticii ├«ncearc─â s─â le-o povesteasc─â). ┼×i uite-a┼ča, ├«ntre o nara┼úiune de istorie recent─â din Est ┼či o argumenta┼úie ideologic─â din Vest, re├«nv─â┼ú─âm (greu) s─â tr─âim ├«mpreun─â...

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.