Lapte ecologic de subzistenţă

Publicat în Dilema Veche nr. 131 din 27 Iul 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

E o duminică liniştită de vară. Sînt într-o localitate semirurală, devenită oraş după reorganizarea administrativă din 1968 prin "procedeul" aplicat atunci: alipirea cîtorva comune mai mici la una mai mare şi etichetarea drept oraş a produsului rezultat. Nici pînă azi n-au pătruns pe deplin în localitate cîteva dintre standardele de bază ale vieţii urbane, precum canalizarea şi apa curentă. Localnicii cresc găini, raţe şi gîşte, pun roşii, ardei şi cartofi în spatele casei, mulţi au cîte-o vacă, un porc sau cîteva oi. Agricultură de subzistenţă. Cei mai mulţi au lucrat, pînă în 1989, la uzina din "oraş" sau la fabricile din oraşul vecin - acum închise sau cu personalul mult redus. Ajunşi în şomaj, cei mai norocoşi şi mai perseverenţi şi-au găsit de lucru, temporar, la terenul de golf ("cel mai mare din sud-estul Europei") sau pe la mulţimea de vile şi case de vacanţă construite în zonă: o reparaţie, o renovare, o grădină de săpat, un gard de vopsit... Dar cîştigul de acolo e mic: hrana cea de toate zilele le-o asigură, în principal, tot resursele proprii - găinile, oile, peticul de grădină. Să cumperi roşii ori cartofi din piaţă "nu se merită": de cînd cu invazia de bucureşteni care şi-au făcut vile, preţurile din piaţă sunt făcute "după punga lor", mai ales la sfîrşitul săptămînii, cînd localitatea se umple de maşini luxoase şi de oameni grăbiţi. Aşa că nea Gheorghe coseşte fînul din curţile a vreo două-trei vile de prin vecini, ca să aibă pentru oi la iarnă. O femeie e bucuroasă că şi-a găsit de lucru la o vilă: în fiecare luni, după ce pleacă proprietarii, face curăţenie, spală farfuriile şi paharele rămase de pe urma chefului straşnic prin care orăşenii şi-au consumat stresul acumulat de luni pînă vineri "la firmă", iar pentru asta primeşte cîteva sute de mii pe lună, cu care îşi mai cumpără ce-i trebuie şi ceva grăunţe pentru păsările din curte. O bătrînică de la marginea "oraşului" (de fapt un fost sat denumit acum de oficialităţile locale "cartier", chit că acolo se trăieşte chiar ca la ţară) vine sprintenă, pe jos, cu rucsacul în spate şi aduce "lapte de ţară, natural" pe la cîteva case din centru: îl vinde mai ieftin ca la magazin şi, evident, "e mai bun", căci e de la văcuţa ei hrănită numai cu iarbă curată. În UE, ceea ce vinde ea s-ar numi "lapte ecologic" şi ar fi mai scump decît cel obişnuit. Aici, bătrînica procedează aşa cum scrie în manualul de istorie că făceau ţăranii români din cele mai vechi timpuri: veneau la tîrg cu produsele lor şi îşi luau de acolo cele trebuincioase; în cazul ei, lucrurile cele mai trebuincioase sînt cele de la magazinul de menaj: detergent, săpun, cîte-o ustensilă pentru bucătărie. Bineînţeles, nu are habar că produsele ei sînt ecologice şi că, după ce intrăm în UE, agricultura ecologică ne va fi ţintă şi ideal - dar numai cu "patalama" de la Bruxelles. Cînd, pe lîngă lapte, mai vinde şi cîte o ulcică de smîntînă (tot ecologică, se-nţelege), îi rămîn mai mulţi bani de pus deoparte şi e mai liniştită, chiar dacă acolo, în fostul sat alipit la oraş, nu prea are ce face cu banii: are tot ce-i trebuie în gospodărie, banii sînt utili doar cînd merge "în centru". Localitatea cu pricina se numeşte Breaza şi se află la o sută de kilometri de Bucureşti ("capitală europeană", nu?). Înainte de 1989 se ştia că acolo "are Păunescu vilă" (de fapt, un căsoi grandoman); în anii ’90 a fost la modă, oamenii cu bani şi noii demnitari se înghesuiau să-şi facă vile. Un localnic mucalit spunea, după ce se zvonise că şi-au făcut case acolo nu ştiu cîţi miniştri, că la sfîrşitul săptămînii la Breaza se află "guvernul în exil al României". Acum moda a mai trecut, peisajul s-a umplut de termopane, duminica proprietarii de jeep-uri se înghesuie în piaţă şi îşi parchează maşinile pe o străduţă îngustă, pe partea cu semne de "oprirea interzisă", în ciuda muncii de lămurire pe care un gardian public plasat acolo de autorităţi o poartă cu fiecare. Din parcarea plină de maşini scumpe pînă la agricultura de subzistenţă sînt doar cîteva sute de metri: într-un spaţiu restrîns, convieţuiesc două epoci. "Convieţuiesc" e un fel de a spune, căci vieţile sînt paralele. Dacă mergi pe jos pe strada care duce la terenul de golf, cîte un bătrîn ieşit la poartă te salută "cum a apucat" la ţară, unde toţi, cunoscuţi şi necunoscuţi, îşi dau bineţe. Dar pe strada aceea foarte puţini merg pe jos; în schimb, trec maşinile în viteză spre terenul de golf, strivind urmele de bălegar lăsate pe asfalt de cîte-o văcuţă care dă lapte "ecologic". Una dintre consecinţele "victoriei depline a socialismului" urma să fie, spuneau documentele de partid dinainte de 1989, "ştergerea treptată a diferenţelor dintre sat şi oraş". La Breaza, acest nobil ideal n-a fost atins nici sub comunism, nici în timpul capitalismului de tranziţie. Diferenţele sînt, dimpotrivă, foarte perceptibile, palpabile. Poate UE şi fondurile sale să "rezolve" ceva (măcar terminarea canalizării şi aducerea apei curente), deşi mă tem că una dintre consecinţele europenizării ar putea fi dispariţia din piaţă a celor patru chioşcuri în care mocani de pe lîngă Sibiu vînd telemea, caş, urdă şi brînză de burduf. Cu siguranţă vor avea de furcă în privinţa normelor europene de ambalare, etichetare şi analiză microbiologică a produselor. În rest, şi bătrînica din "cartierul" mărginaş, şi bucureştenii cu jeep-uri, şi clienţii terenului de golf vor fi, începînd cu 1 ianuarie 2007, cetăţeni europeni, şi îşi vor vedea fiecare de ale sale, într-un orăşel încă neurbanizat, dar despre care se spune că are un aer asemănător cu cel de la Davos, din Elveţia. O ţară şi o localitate non-UE.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Tanara bucuroasă  Foto Freepik com jpg
Țările nordice au descoperit secretul fericirii. Pe ce loc onorant se află România în clasamentul celor mai fericite țări
România se află în prima parte a clasamentului celor mai fericite țări din lume, însă în prezent este în urma unor state nordice ca Danemarca și Finlanda, unde oamenii par să fi descoperit și integrat în viața lor secretul bunăstării.
Celebrele pisici din orașul Van în Turcia Foto Daciana Stoica pentru Adevărul
Pisicile unice în lume, cu ochi diferiți și dragoste de apă, ce te vor uimi. Unde trăiesc
Unul dintre simbolurile celebre ale orașului Van, din Turcia, este o rasă unică de pisici, cunoscută și admirată în întreaga lume. Pisicile turcești din Van se remarcă prin blana lor albă, mătăsoasă, ochii deosebiți și pasiunea lor rară, dar fascinantă, pentru apă.
casatorie shutterstock jpg
O femeie și-a anulat căsătoria după ce a aflat că nunta pe care o credea „falsă” era, de fapt, reală: „El m-a luat deoparte şi mi-a spus că...”
O femeie din Australia a fost atrasă într-o capcană, după ce a participat la un eveniment care părea a fi o nuntă falsă. De fapt, australianca avea să se căsătorească în mod real cu un bărbat pe care îl cunoscuse de puțin timp. Ulterior, individa a anulat mariajul.
Sursa Politia de Frontiera John Pirva jpg
Obstacolul brutal pus în anii '80 la frontierele de vest: „Unii români s-au năpustit cu mașinile în barajele grănicerilor”
Mii de români au încercat în anii '80 să fugă din România aflată sub regimul Ceaușescu. Cei mai mulți își riscau viața pentru a pleca în Occident trecând „fâșia verde” sau Dunărea spre Iugoslavia, însă unii dintre ei forțau pur și simplu granița cu mașina, povestește un fost militar.
Prof Keith Frayn unul dintre cei mai respectați experți în metabolism la nivel mondial de la Universitatea Oxford Foto Bookseller com
Cum să slăbești pentru totdeauna fără diete complicate. Descoperă soluția revoluționară dezvăluită de un expert Oxford
Vrei să slăbești? Uită de dietele low-carb și de postul intermitent! Un renumit profesor de la Oxford susține că este timpul să revenim la lucrurile de bază. Iată ce dezvăluie despre mitul metabolismului rapid și despre pierderea în greutate.
Vladimir Ilici Lenin jpeg
13 ianuarie: Ziua în care guvernul bolșevic condus de Lenin rupe relațiile cu România
Data de 13 ianuarie mai este cunoscută în istorie ca fiind ziua când s-a născut omul politic Constantin I.C. Brătianu, când Galileo Galilei a descoperit cel de-al patrulea satelit al planetei Jupiter.
lewandovski barcelona getty jpg
Adrian Codirlasu jpg
România are toate pârghiile pentru a reduce deficitul, fără să crească taxe. Oportunitățile, explicate de un profesionist în investiții
România are toate pârghiile necesare de a reduce deficitul bugetar, fără să crească taxe sau impozite, doar profitând de realizările pe care le-a avut în 2024 și de oportunitățile care au apărut în 2025, a declarat pentru „Adevărul” Adrian Codîrlașu, președintele CFA România.
Pictură medievală Pieter Bruegel the Elder   Hunters in the Snow Sursa Wikipedia jpg
Cum supraviețuiau gerului anticii și medievalii din ținuturile României. Băutura savurată iarna în urmă cu două mii de ani
În Antichitate și Evul Mediu, viața locuitorilor din actualele ținuturi ale României era marcată de primejdii, lipsuri și brutalitate, iar războaiele, calamitățile și epidemiile făceau adesea ravagii. Iernile se dovedeau a fi perioada critică a anului pentru localnici, arată mărturii inedite.