Istorioare cu tîlc despre reforma educației

Publicat în Dilema Veche nr. 312 din 4-10 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

● În universităţile italiene, lectorii de limbi străine fac cursuri şi seminarii, dau examene, le oferă studenţilor consultaţii. Adică acelaşi tip de activităţi ca orice cadru didactic. Dar meseria de lector de limbi străine nu are, conform legislaţiei italiene, statut didactic. Lectorii sînt asimilaţi personalului tehnic şi administrativ (precum laboranţii sau cei care au grijă de aparatura electronică). Şi plătiţi în consecinţă, pe bază de contract pe o perioadă determinată (cu aproximativ 900 de euro pe lună, fără sporuri de vechime şi alte drepturi pe care le are personalul didactic). Încă de acum 20 de ani, Curtea Europeană de Justiţie a dat o sentinţă care stabilea că lectorii au parte de un tratament discriminatoriu şi că statutul lor ar trebui echivalat cu acela de asistenţi universitari sau cercetători. „Dar ei nu fac cercetare“ – au spus rectorii şi reprezentanţii ministerului. „Dar ţinem cursuri“ – au replicat lectorii. Atunci, Italia a reglementat (în 1994) statutul lectorilor din şase universităţi mari, iar pentru ceilalţi a găsit o nouă denumire – „experţi lingvistici“ – promiţînd că, treptat, va rezolva situaţia pentru toţi. N-a făcut-o nici pînă azi, deşi Curtea Europeană s-a mai pronunţat de cinci ori între timp, în acelaşi sens: tratament discriminatoriu. Între promisiuni şi interpretări diferite ale deciziei Curţii, autorităţile italiene n-au făcut nimic. Singura soluţie a rămas instanţa. De curînd, Universitatea din Padova a fost condamnată să plătească 5 milioane de euro salarii restante şi alte drepturi cuvenite unui număr de 14 lectori: tribunalul a aplicat dreptul comunitar, echivalînd statutul acestora cu cel al cercetătorilor angajaţi pe perioadă nedeterminată. Precedentul a fost creat. Între timp s-au mai deschis 15 procese pe aceeaşi temă. Iar în Italia sînt 1200 de lectori de limbi străine. „Dacă Italia ar fi respectat prima hotărîre a Curţii Europene, s-ar fi terminat totul de atunci. Între timp, buboiul s-a copt şi acum vor trebui suportate consecinţele“ – a declarat Lorenzo Picotti, profesor de drept penal la Universitatea din Verona şi apărătorul lectorilor în procesul recent cîştigat.

În prezent, sistemul universitar italian trece printr-o „reformă“ care înseamnă, printre altele, reduceri de posturi şi bani mai puţini. Dacă va avea de plătit salarii restante tuturor lectorilor, va intra în colaps. Şi asta pentru că, multă vreme, autorităţile italiene au schimbat denumirea din lector în „expert“ sau „tehnician“, au „reglementat“ birocratic şi parţial, s-au pierdut în „interpretări“. Acum, judecătorii nu mai au încotro: aplică dreptul comunitar. Vestea bună este că reglementările europene triumfă. Vestea proastă e că durează mult atunci cînd statele naţionale aplică principiul „zicem ca ei şi facem ca noi“.

● Rectorii universităţilor de elită din Franţa nu sînt de acord cu politica preşedintelui Nicolas Sarkozy faţă de învăţămîntul universitar. Şeful statului francez vrea ca 30% dintre studenţii admişi în unversităţi să provină din familiile cu venituri mici şi dintre imigranţi, fără a mai fi supuşi examenelor de admitere. Rectorii universităţilor care produc elitele politice, administrative şi manageriale ale Franţei, grupaţi în Conférence des Grandes Écoles, au dat un comunicat în care îşi exprimă refuzul de a adopta măsura dorită de preşedinte, pentru că „ar afecta standardele riguroase“ ale respectivelor instituţii şi ar duce la scăderea calităţii. The Times scrie că Nicolas Sarkozy nu are la inimă Les Grandes Écoles pentru că este printre puţinii demnitari francezi care nu au absolvit ENA (Ecole Nationale d’Administration), „pepiniera mandarinilor din administraţia publică“, iar în vremea studenţiei a picat examenele şi a trebuit să se retragă de la Sciences Po (http:// www.timesonline.co.uk/tol/news/world/europe/article 6976985.ece). Dar modelul dorit de Sarkozy a fost aplicat chiar la Sciences Po, în 2001, de către Richard Descoings (actualmente consilier prezidenţial), care „a devenit un fel de erou al clasei muncitoare“ pentru că găsea, în suburbii şi în cartierele „rele“, tineri dotaţi pe care îi pregătea, îi testa şi îi primea la facultate fără să-i treacă prin examenele de admitere. Discriminare pozitivă, aşadar, pe care preşedintele vrea s-o extindă la nivel naţional, iar rectorii o consideră o idee proastă pentru că ar obliga universităţile de vîrf să renunţe la testele severe pentru admitere. Oricum – motivează rectorii şi susţinătorii lor – în universităţile mai puţin prestigioase, la care nu se plătesc taxe şi nu se dau examene de admitere, au acces studenţi din toate clasele sociale, dar rata de abandon este de 25%. După mai multe schimburi de replici, Guvernul a făcut o jumătate de pas înapoi, anunţînd că 30% nu reprezintă o obligaţie, ci o ţintă. Unele Grandes Écoles ating deja acest procent, acordînd tinerilor defavorizaţi burse şi ajutoare financiare. Altele nu ajung nici la 10%. Aşadar, intenţia de a reduce inechităţile din sistemul universitar francez (cu o lungă tradiţie a meritocraţiei, dar cu mari diferenţe între Les Grandes Écoles şi „restul“) generează polemici privind calitatea.

Şi sistemul francez, şi cel italian au în spate mari tradiţii. Cea mai veche universitate este cea din Bologna (1184), iar Sorbona (a patra) a fost fondată la puţin timp după aceea. În zilele noastre, sistemele educaţionale sînt într-o perioadă de mari transformări şi adaptări la cerinţele globalizării, ale pieţei muncii etc. Debirocratizarea învăţămîntului şi asigurarea accesului la educaţie fără a coborî standardele sînt probleme ale tuturor.

Începe şi la noi dezbaterea publică a noii legi a învăţămîntului. „Am pierdut 20 de ani“ – observa ministrul Daniel Funeriu. Pentru o ţară în care există universităţi doar de un secol şi jumătate, iar învăţămîntul obligatoriu doar de un secol, 20 de ani înseamnă enorm.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Soldat rus in Ucraina FOTO Profimedia
Armata lui Putin comasează forțe la granița regiunii Harkov: „Nu știm ce vor face în continuare”
Rusia concentrează trupe militare și echipamente în apropierea graniței cu Harkov pentru un posibil atac.
Cseke Attila Eduard Novak Kelemen Hunor foto Inquam Photos / George Călin
UDMR, în centrul mai multor dispute în teritoriu
UDMR este în centrul mai multor conflicte purtate cu alți actori politici din teritoriu, inclusiv din rândul partenerilor de Coaliție. Uniunea a ajuns să fie apărată inclusiv de presa de stat de la Budapesta.
Ana Bogdan FOTO Andrei Luca
Ana Bogdan s-a calificat în sferturile turneului de la Parma
Jucătoarea română de tenis Ana Bogdan s-a calificat, miercuri, în sferturile de finală ale turneului WTA 250 de la Parma, dotat cu premii totale de 203.204 euro, după ce a învins-o pe slovaca Anna Karolina Schmiedlova, cu 6-2, 3-6, 6-3.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.