Istoriile Europei

Publicat în Dilema Veche nr. 274 din 14 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Vilnius, capitala culturală europeană din acest an, pare un oraş pustiu la acest început de mai. Probabil pentru că sezonul turistic e abia la început, probabil pentru că mulţi lituanieni au plecat în Occident (aproape un milion, mi se spune, din cei 3,7 milioane de locuitori ai Lituaniei). Sau pur şi simplu din cauza crizei economice " care a devenit acum o posibilă explicaţie pentru orice. În cele cîteva zile petrecute aici, nu m-a interesat însă să aflu mai multe despre cauze, ci m-am bucurat de efecte: plecat din isteria bucureşteană, am savurat străzile liniştite şi pieţele ample, amintind de grandoarea de altădată a Marelui Ducat. La Vilnius a avut loc reuniunea revistelor culturale europene organizată de Eurozine. A 22-a ediţie. Ceea ce a pornit de mult într-un cerc de prieteni a devenit astăzi cel mai solid proiect de publicistică europeană. Eurozine (www.eurozine.com) este o reţea din care fac parte peste 70 de reviste din toate ţările Europei (iar de anul trecut, Dilema veche a fost invitată să se alăture reţelei), avînd drept "nod" principal sediul de la Viena. Pe site-ul eurozine.com sînt publicate articole preluate din revistele partenere, iar acestea, la rîndul lor, pot publica textele care le interesează. Dar nu e vorba doar de un schimb de articole, ci şi de proiecte editoriale comune, concepute de echipa Eurozine şi realizate de intelectuali şi jurnalişti din toată Europa. Aşa este, de pildă, "European Histories", un amplu dosar despre modul în care "noi, europenii" ne vedem istoria recentă şi problemele ei controversate. Aceasta a fost şi tema reuniunii de la Vilnius, deschisă de Timothy Snyder, profesor de istorie la Yale University, specialist în istoria Europei de Est. Ideea sa este că o solidaritate europeană nu este posibilă fără o "regîndire a trecutului recent al Europei", şi fără ca Occidentul "să înveţe mai multe de la est-europeni". Pentru că acestora "le va fi greu să se considere parteneri cu drepturi depline în Europa atîta timp cît experienţele lor din a doua jumătate a secolului XX nu devin o parte integrantă a istoriei europene". Timothy Snyder şi-a argumentat teza cu exemple din cele două regimuri totalitare ale secolului trecut: nazismul şi comunismul. Depăşind cu inteligenţă falsa dispută ideologică susţinută de atîta vreme de intelectualii (vest)europeni referitoare la comparaţia dintre nazism (bazat pe o ideologie "rea") şi comunism (bazat, totuşi, pe o ideologie "bună" şi pe idealuri înalte), profesorul de la Yale a identificat punctul comun al celor două regimuri în the politics of killing people. În opinia sa, şi nazismul, şi comunismul au conceput şi aplicat politici sistematice de ucidere în masă " acesta e elementul de legătură. Iar cel mai mare număr de victime a fost, şi în nazism, şi în comunism, în Europa de Est. Principalul simbol al Holocaustului în lume este Auschwitz; dar " spune profesorul Snyder, argumentînd cu date şi cifre " cei mai mulţi evrei au murit în ţările Europei de Est (inclusiv în Uniunea Sovietică), mulţi dintre ei prin împuşcare sau în timp ce erau deportaţi. Or, dacă în Vest s-a putut vorbi despre Holocaust, în ţările comuniste acest subiect a fost tabu timp de cincizeci de ani. Abia acum se poate discuta despre el, abia acum apar documente, astfel încît perspectiva asupra Holocaustului se schimbă, iar acel loc simbolic numit Auschwitz se dovedeşte a fi nu "centrul", ci doar "periferia" tragediei. La fel, represiunea comunistă a intrat în conştiinţa occidentală sub eticheta simbolică de "Gulag"; dar, demonstrează Timothy Snyder, lagărele din Siberia au făcut mai puţine victime decît celelalte metode folosite de Stalin pentru a scăpa de "duşmanii de clasă", la care se adaugă, desigur, victimele din celelalte ţări comuniste. Istoria Europei de Est devine, astfel, un capitol central al unei posibile "istorii comune" a Europei. Şi chiar dacă unii istorici sînt sceptici cu privire la posibilitatea de a scrie efectiv o astfel de istorie, una dintre concluziile acceptate de toată lumea, la reuniunea de la Vilnius, a fost că, în orice caz, Occidentul trebuie să-şi asume istoria recentă şi din perspectiva Estului. Am avut ocazia, la secţiunea la care am participat, să constat că această dorinţă de asumare e reală, cel puţin printre intelectualii şi jurnaliştii prezenţi. Am prezentat, împreună cu Martin Symeèka din Slovacia şi Thorsten Schilling din fosta Germanie de Est, situaţia accesului la arhivele serviciilor secrete comuniste. Realităţile, după cum se ştie, sînt diferite: Germania şi Cehia au rezolvat mult mai repede problema, România o scaldă de atîţia ani. În schimb, colegii mei au fost surprinşi să afle că, în România, am avut cîteva cazuri de mărturisire a colaborării cu Securitatea (precum al mitropolitului Nicolae Corneanu şi al lui Alexandru Paleologu); "în Cehia şi Slovacia nu-mi amintesc să fi avut aşa ceva" " mi-a spus Martin Symeèka, fost disident şi autor de literatură samizdat. Dar dincolo de experienţele diferite, problemele ţărilor noastre sînt comune, iar unele au fost inteligent semnalate de colegii noştri din Vest: de exemplu, în ce măsură poţi avea încredere totală în documentele create de poliţia politică (eventual manipulate, mincinoase etc.) şi în ce măsură acestea sînt utilizabile de către istorici. "E dramatic " a spus un participant din Vest " dar voi sînteţi în situaţia de a citi acum

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Sentință exemplară în cazul unui șofer care a dat intenționat cu mașina de lux peste mai mulți polițiști
Doi polițiști din Argeș au fost loviţi, cu intenție, de un șofer care s-a urcat la volan deși avea permisul de conducere suspendat. Bărbatul a pus în pericol viața agenților și a celor trei copii minori ai săi, aflați în mașină în momentul producerii incidentului.
image
image
A murit procurorul român cu cea mai mare vechime în magistratură. Încă era în activitate
Pavel Palcu, procurorul arădean cu cea mai mare vechime în magistratură din România a murit, astăzi, 15 aprilie, într-un centru de recuperare medicală din Bucureşti.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.