Ipocrizie şi cinism

Publicat în Dilema Veche nr. 168 din 30 Apr 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Am asistat, săptămîna trecută, la una dintre cele mai crude probe de cinism şi de ipocrizie, care spune multe despre societatea noastră şi despre modul de viaţă în care ne complacem. Luptîndu-se, cu tot mai puţin succes, să stoarcă audienţă din suspendarea preşedintelui şi din scandalurile politice autohtone, mass-media românească s-a trezit cu un subiect pe tavă: atacul armat de la Virginia Tech, în care şi-a pierdut viaţa profesorul Liviu Librescu. Cele mai multe ziare şi televiziuni au reacţionat în stilul de ţoapă cu mîinile în şold, care a devenit regula de bază în presa de la noi (posturile de radio, ca întotdeauna, au fost mai discrete). E adevărat, audienţa TV e în scădere (cu 16% mai puţin în martie 2007 faţă de martie 2006), tirajele ziarelor coboară încet, dar sigur, aşa încît editorii pot fi cuprinşi de o anume nelinişte; dar asta nu justifică transformarea unei drame în spectacol. Mai ales că, la prima vedere, totul pare ambalat în cele mai nobile şi pioase intenţii: omagierea unui om care şi-a sacrificat viaţa pentru semenii săi. Pagini întregi de ziar şi minute bune la ştirile TV au fost dedicate profesorului Liviu Librescu, cu titluri precum "Eroul", "Liviu Librescu, eroul din Virginia", "Profesorul Librescu, eroul de la Blacksburg". Într-adevăr, modul în care a acţionat profesorul pentru a-şi salva studenţii este impresionant. Au fost publicate declaraţiile martorilor, ale fiului, ale unor profesori şi colegi, din care rezulta un profil uman de o mare calitate morală şi intelectuală. Cotidianul a descoperit şi două verişoare ale sale, care locuiesc în România, culegînd astfel opinii "în exclusivitate", numai bune pentru a i-o lua înainte "concurenţei". Cîteva ziare l-au "făcut" pe profesor protagonistul rubricilor în care scot în evidenţă personajul pozitiv al zilei: Adevărul i-a dat o bilă albă (!), România liberă l-a plasat sub genericul "Punctează"(!!), Atac l-a declarat "Premiantul clasei" (!!!). La unele televiziuni, a fost nu doar subiect de ştiri, dar şi de "dezbateri": la Realitatea TV, care de la o vreme tinde să se transforme dintr-o televiziune de ştiri într-una "de opinii şi talk-show-uri", s-a discutat despre sacrificiul profesorului, dar invitaţii din studio s-au poticnit o vreme într-o "dilemă": nu ştiau dacă trebuie să-i spună "evreul român" sau "românul evreu". Preşedintele Băsescu (încă nesuspendat) l-a decorat cu "Steaua României", ceea ce este un gest frumos; dar în motivaţia acordării distincţiei apare nu doar gestul eroic din timpul atacului armat, ci şi "înalta apreciere pentru întreaga activitate ştiinţifică şi universitară". Şi presa a acordat, de altfel, destul spaţiu carierei didactice şi ştiinţifice a lui Liviu Librescu: am putut afla că este un mare specialist în domeniul său. Cele mai multe informaţii au fost preluate de la agenţiile internaţionale de presă: deşi toate vorbesc despre "un mare român", ziarele noastre au aflat de pe site-ul israelian Ynet date despre cariera profesorului, din ziarul Yediot Aharonot că are cele mai multe contribuţii ştiinţifice publicate în străinătate şi de la Fox News că în vremea războiului a fost deportat într-un lagăr de muncă din Transnistria (unul dintre acele locuri despre care mulţi concetăţeni de-ai noştri cred în continuare că n-au existat, ci sînt doar invenţii ale celor care vor să ne defăimeze ţara; am citit astfel de opinii chiar în unele dintre ziarele care au scris acum despre Liviu Librescu că este un "mare român"). Probabil că astfel de informaţii nu sînt disponibile în România. Mi se pare de o ipocrizie fără margini toată această atitudine de omagiu venit prea tîrziu şi numai după un sfîrşit tragic. Ani la rînd, nici un ziar şi nici o televiziune din România n-a avut habar că pe lume există un profesor cu numele Liviu Librescu. Ani la rînd, mass-media a găsit foarte puţin timp şi spaţiu pentru a se ocupa de universitari şi savanţi, indiferent dacă ei trăiesc în România sau în afara ei (ştiu: "nu fac rating"). Ani la rînd, ştiinţa şi cultura au fost absente din programele de ştiri. De luni întregi, ziarele şi televiziunile găsesc spaţiu pentru orice zîmbet suav al Elenei Udrea, pentru orice ridicare din sprîncene a lui Tăriceanu şi pentru orice interjecţie a lui Băsescu. Şi, peste toţi şi toate, eternul Gigi Becali poate face ce vrea, în direct, la orice televiziune: luni seara, la emisiunea lui Andrei Gheorghe, i-a cadorisit cu icoane pe cei doi moderatori, ba chiar a pus pe masă şi două sticle de şampanie, să le bea în direct, dar a fost rugat timid să le bage sub masă, "că ne sancţionează CNA-ul". De dragul audienţei, televiziunile creează (sau susţin) un mediu public otrăvit şi agresiv, în care nici o isterie nu mai e suficient de mare pentru a aduce un rating mulţumitor, nici un scandal în direct nu mai e suficient pentru a satisface dorinţa de "exclusivitate" a producătorilor TV. Lumea aşezată şi cumsecade, oamenii care îşi văd de treabă, profesorii care îşi fac meseria cu succes, studenţii care se ţin de carte "nu există" pentru mass-media. Profesorii şi cercetătorii români care lucrează în marile universităţi străine - şi care, de cele mai multe ori, au proiecte de cercetare cu colegii lor din ţară - sînt, din cînd în cînd, luaţi în considerare "la grămadă" pentru a ne mai gîdila orgoliul de ţară deşteaptă cu un sistem de învăţămînt bun ("ca dovadă fiind numărul mare de profesori români din lume" etc., etc.). În rest, destinele şi performanţele lor individuale, ideile lor, felul lor de a fi le rămîn cunoscute doar cîtorva colegi şi prieteni de-acasă, deşi mulţi dintre noi am avea ceva de învăţat de la ei. Pe scurt, căscăm gura la orice scandalagiu, ne distrăm cu iresponsabilitate, tragem repede concluzia că oamenii de calitate morală şi intelectuală "nu fac rating", dar cînd unul dintre ei sfîrşeşte tragic devenim brusc pioşi şi îi omagiem exact acele calităţi de care ne-a durut în cot ani la rînd. E cinic. Şi cel mai rău este că ne-am obişnuit (şi) cu acest cinism, pentru care sîntem gata să găsim oricîte justificări.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.