Între european şi local

Publicat în Dilema Veche nr. 197 din 16 Noi 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Confruntarea dintre România şi Italia în problema expulzării cetăţenilor români a arătat de ce nu merg bine lucrurile în Uniunea Europeană. După valuri mediatice şi politice, două state cu politici naţionale proaste şi administraţii locale şubrede se adresează Comisiei de la Bruxelles pentru a semnala că problema lor e, de fapt, europeană. Integrarea romilor "în general" este, desigur, o chestiune care priveşte toate ţările europene. Dar rezolvarea ei e de competenţele naţionale şi locale, aşa cum a reamintit cît se poate de clar şi José Manuel Barroso: "În ceea ce priveşte Comisia, sîntem gata să sprijinim eforturile statelor membre. Dar aş vrea să amintesc că, înainte de toate, este o responsabilitate naţională, a regiunilor şi a autorităţilor locale. Ar fi de neconceput să ne aşteptăm ca autorităţile europene să promoveze integrarea romilor în teritoriu" ("Italia nu a cerut niciodată fonduri", interviu cu José Manuel Barroso, în La Repubblica, 11 noiembrie 2007). Barbara Spinelli, comentatoare politică la cotidianul La Stampa, găseşte un exemplu pozitiv chiar în Italia, la Pisa, unde un program pentru integrarea romilor a avut succes (v. "Despre cazul românesc în presa italiană", în p. 19). Tot ea dă ca exemplu Spania, care are cele mai multe şi mai bune proiecte de integrare a imigranţilor în general (inclusiv cu fonduri europene) şi ajunge la concluzia că nu doar creşterea economică, dar şi sporirea natalităţii în Spania are legătură cu succesul integrării imigranţilor. Iar pentru integrarea romilor, Comisia Europeană a alocat fonduri substanţiale, spune José Manuel Barroso în acelaşi interviu: "Fondul social european prevede programe specifice pentru integrarea comunităţilor de romi. În total am alocat 275 de milioane de euro şi în plus am dat 60 de milioane Bulgariei şi României pentru acest obiectiv în cadrul strategiei de pre-aderare. Pentru Spania am dat 52 de milioane de euro, pentru Polonia 8 milioane, pentru Republica Cehă peste 4 milioane, pentru Ungaria aproape un milion. Pentru Italia, zero. Italia nu a solicitat niciodată accesul la aceste fonduri. Desigur, sîntem gata să plătim, dar trebuie s-o facem pe baza cererilor naţionale. Guvernele sînt cele care trebuie să ceară finanţări. Noi nu le putem impune". Trebuie spus că, printre alte scuze şi explicaţii invocate de autorităţile italiene pentru a contracara acuzaţiile opoziţiei că a lăsat să treneze problema romilor a fost şi lipsa fondurilor. Tot în interviul acordat cotidianului La Repubblica, preşedintele Comisiei Europene mai pune un deget pe rănile Italiei: "Dacă un stat membru permite să apară în oraşele sale adevărate favelas, ce vreţi să facă Comisia Europeană? Repet: e o responsabilitate naţională şi locală". Rareori i se întîmplă lui Barroso - cunoscut pentru calmul său imperturbabil - să fie atît de direct şi să lase să transpară o anume iritare în cuvintele sale. Recapitulînd "la rece", e limpede că zgomotele mediatico-politice şi emoţionalitatea stîrnită de infracţiunile comise de romi şi români în Italia au mascat fondul problemei, reapărut la suprafaţă abia după ce atmosfera s-a mai calmat: autorităţile italiene au lăsat lucrurile "să curgă", fără a întreprinde mare lucru. Dar asta nu înseamnă că România a făcut ce trebuia sau că e lipsită de responsabilitate - José Manuel Barroso mai marchează un punct: "Statele membre îşi amintesc că există o dimensiune comunitară doar cînd explodează o criză. În condiţii normale, uită cu dragă inimă. De exemplu, în legătură cu legalizarea imigranţilor clandestini - şi n-am să dau nume pentru că n-ar fi foarte elegant - există guverne care i-au regularizat pe ilegali fără să consulte şi fără măcar să anunţe ţările vecine. Nimic nu împiedica Italia şi România să stabilească o cooperare înainte de apariţia crizei: era întru totul previzibil că această problemă va exploda". Ministrul italian de Interne, Giuliano Amato, solicitase, de altfel, de mai multă vreme o colaborare mai pronunţată din partea guvernului român, dar nu obţinuse mare lucru. Pe de altă parte, autorităţile italiene ar fi putut aplica de mai multă vreme directiva europeană care prevede trimiterea în ţara de origine a cetăţenilor comunitari care nu au domiciliu şi loc de muncă, dar, după unii jurişti, norma europeană ar fi intrat în contradicţie cu art. 13 din Constituţia Italiei, care spune aşa: "Libertatea personală este inviolabilă. Nu este admisă nici o formă de detenţie, de inspecţie sau percheziţie personală, nici vreo altă formă de restrîngere a libertăţii personale, decît printr-un act motivat de autoritatea judiciară şi numai în cazurile şi modurile prevăzute de lege". Un proiect de lege care să pună de acord cele două acte normative zăcea de oarecare vreme în Parlamentul italian şi risca să mai zacă, dacă nu intervenea delictul lui Mailat. José Manuel Barroso punctează foarte bine - cred - fondul problemei şi "semnificaţia europeană" a întregului episod. Statele naţionale nu colaborează, ci se uită prea mult fiecare în ograda sa, iar adesea ograda e în dezordine din cauza proastei administrări. În probleme precum cea a fluxurilor migratorii, "strategia generală" trebuie să fie europeană, dar rezolvarea practică nu are cum să funcţioneze decît la nivel local. Cum imigraţia va fi în continuare o problemă serioasă pentru toate statele Uniunii, "cazul româno-italian" riscă să fie doar episodul-pilot al unui serial de durată.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Coșmarul prin care a trecut un culturist: a pierdut zeci de kilograme în 35 de zile. „Corpul meu a început să se mănânce singur”
Culturistul canadian Jared Maynard a slăbit enorm în cinci săptămâni și și-a pierdut capacitatea de a vorbi din cauza unei boli rare și terifiante de care a reușit, într-un final, să scăpe, deși medicii îi dădeau șansele minime de supraviețuire, potrivit The US Sun.
image
„Cel mai rău lucru din istoria umanității!” Internauții se revoltă din cauza măsurilor de mediu luate de producătorii de băuturi răcoritoare
Fie că este vorba de Coca-Cola sau de suc de portocale, dacă ați cumpărat recent o băutură îmbuteliată, probabil ați observat o schimbare subtilă, dar exasperantă, scrie Daily Mail Online, care relatează ce cred internauții, producătorii și experții în reciclare despre această măsură.
image
Cafeaua Marghilomana, relansată la conacul marelui politician Alexandru Marghiloman. Cum se prepara celebra licoare interbelică VIDEO
Cafeaua Marghilomana, băutura aristocraților de odinioară, a fost relansată. Va putea fi savurată odată cu introducerea în circuitul turistic a clădirilor recent reabilitate de pe domeniul din Buzău care i-a aparținut marelui politician Alexandru Marghiloman.

HIstoria.ro

image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.