Intelectuali publici, dar ''ai cui''?...

Publicat în Dilema Veche nr. 235 din 14 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Scriam s─âpt─âm├«na trecut─â despre topul intelectualilor realizat de revistele Prospect ┼či Foreign Policy ┼či l─âsam o fereastr─â deschis─â c─âtre varianta rom├óneasc─â a no┼úiunii de "intelectual public". ├Än SUA, exist─â o definire foarte clar─â a acestei categorii: e vorba despre o persoan─â care provine din mediul universitar, specializat─â ├«ntr-o anumit─â disciplin─â academic─â, ┼či care decide s─â se adreseze unui public mai larg dec├«t cel al cunosc─âtorilor domeniului ├«n care profeseaz─â. ├Än Europa continental─â, lucrurile s├«nt ceva mai complicate dec├«t ├«n lumea anglo-saxon─â. Poate doar ├«n Germania func┼úioneaz─â, ├«ntr-o oarecare m─âsur─â, defini┼úia american─â (┼či acolo prin "intelectuali" ├«n┼úeleg├«ndu-se, ├«n primul r├«nd, universitarii). ├Än rest, conceptul ├«i include pe scriitori ┼či arti┼čti ┼či se extinde, adesea, ┼či la alte "profesii de baz─â". ├Än Rom├ónia, lucrurile se ├«ncurc─â. ├Än comunism, cei care d─âdeau uneori b─âtaie de cap regimului (cu vreo crea┼úie mai ├«ndr─âznea┼ú─â ori vreo aluzie sc─âpat─â de cenzur─â) au fost mai degrab─â scriitorii ┼či arti┼čtii, dec├«t universitarii. Gesturile de disiden┼ú─â cele mai ap─âsate tot din partea scriitorilor au venit (Paul Goma, Dorin Tudoran, Mircea Dinescu). A┼ča ├«nc├«t, dup─â 1989, beneficiind ┼či de un anume prestigiu al breslei, scriitorii au fost foarte prezen┼úi ├«n peisajul public. La ├«nceputul anilor ├ó┬Ç┬Ö90, ziarele erau pline de opiniile lor. A fost o ├«ntreag─â dezbatere despre "implicarea intelectualilor ├«n politic─â", care a durat ani ├«ntregi ┼či a ├«mp─âr┼úit lumea cultural─â ├«n dou─â: unii considerau c─â intelectualii s├«nt datori fa┼ú─â de societate cu o atitudine civic─â, al┼úii militau pentru "autonomia esteticului" ┼či se declarau "apolitici". Disputa nu e nou─â ┼či nu e rom├óneasc─â: au trecut ┼či al┼úii prin ea, ├«n alte epoci. La noi ├«ns─â, o mare parte a discu┼úiei era f─âr─â rost ┼či ajungea la concluzii false (rod al insuficientei culturi democratice a societ─â┼úii, dar ┼či a "elitelor" noastre de la acea vreme): "apoliticii" credeau c─â, dac─â intelectualii scriu la ziar pe teme politice, dac─â au atitudini critice fa┼ú─â de Guvern sau Pre┼čedin┼úie, se cheam─â c─â fac politic─â. Nu-mi amintesc s─â fi ├«nt├«lnit, ├«n presa de la ├«nceputul anilor ├ó┬Ç┬Ö90, sintagma "intelectuali publici", dar cei care scriau ├«n ziare ┼či vorbeau la televizor despre problemele societ─â┼úii, despre politic─â, despre integrarea ├«n Europa ┼č.a.m.d. (deci despre alte subiecte dec├«t cele care ┼úineau strict de specializarea lor) asta se str─âduiau s─â devin─â: intelectuali publici. Cei care au f─âcut politic─â (mai ales ├«n Partidul Alian┼úei Civice, un "partid al intelectualilor") au e┼čuat, neput├«nd s─â se "acomodeze" la stilul politicii rom├óne┼čti. Ce a r─âmas din v├«ltoarea acelor ani haotici ┼či plini de confuzii? Cu siguran┼ú─â, deprinderea din mers a "ideii de dezbatere". De la monologurile paralele ┼či intolerante din primii ani postcomuni┼čti, s-a ajuns ast─âzi la o atmosfer─â ├«n care - totu┼či - oamenii cu opinii diferite nu mai ┼úip─â unii la al┼úii (sau nu chiar "din prima"). Dilema ├«┼či poate asuma la acest punct o oper─â de pionierat: ├«n 1993-1994, faptul de a aduna la un "Divan" sau ├«n paginile unui num─âr de revist─â intelectuali ┼či politicieni din partide diferite, din curente ideologice sau culturale diferite, era privit ca o ciud─â┼úenie ├«n presa rom├ón─â, ├«mp─âr┼úit─â atunci ├«n dou─â tabere ireconciliabile. Ce nu s-a schimbat prea mult de atunci ├«ncoace ┼úine, pe de o parte, de "greaua mo┼čtenire" postcomunist─â, iar pe de alt─â parte de zbaterile tranzi┼úiei. Chiar dac─â pot contabiliza unele realiz─âri (de pild─â, condamnarea comunismului de c─âtre pre┼čedintele Traian B─âsescu a pornit de la o scrisoare deschis─â semnat─â de intelectuali), intelectualii nu mai au un rol public at├«t de pregnant. Scriu ├«n continuare ├«n pres─â, uneori reu┼česc s─â "pun─â pe agenda public─â" unele probleme, dar societatea ├«n ansamblu e ocupat─â acum cu altele ┼či tinde s─â nu-i mai crediteze cu prestigiul de odinioar─â. ├Än parte, e ┼či "vina" lor: adesea, dezbaterile s-au "diluat" ├«n dispute de orgolii ori au alunecat spre subiecte neinteresante pentru un public mai larg, ├«n timp ce alte teme nu se bucur─â de aten┼úie. Dar ├«n bun─â m─âsur─â e vina presei ┼či a televiziunilor care, ├«n numele audien┼úei sau din incapacitatea de a g─âsi formule interesante pentru a trata subiecte aparent "complicate", nu ├«i mai invit─â pe intelectuali s─â-┼či spun─â punctele de vedere, nu mai acord─â credit "expertizei" acestora. Mul┼úimea de talk-show-uri ├«n care se bate apa ├«n piu─â ┼či se discut─â amatoristic despre orice, cu oricine, a creat o atmosfer─â dominat─â de "datul cu p─ârerea", ├«n care nu prea mai e loc pentru argumenta┼úie ┼či competen┼ú─â. Pe de alt─â parte, din 2004 ├«ncoace a avut loc o re-politizare, la un nivel primitiv, a vie┼úii publice, mass-media stimul├«nd acest proces: pagini ├«ntregi de ziar ┼či lungi ore de transmisie TV s├«nt dedicate hachi┼úelor politice na┼úionale, conflictelor ┼či specula┼úiilor m─ârunte, gogori┼úelor spuse de politicieni. Nu e un cadru serios ├«n care s─â po┼úi dezbate ceva. Iar atunci c├«nd c├«┼úiva intelectuali s-au manifestat, ra┼úional ┼či cu argumente, ├«n favoarea unor ini┼úiative politice ale Pre┼čedin┼úiei (de pild─â, condamnarea comunismului sau lupta ├«mpotriva corup┼úiei), au fost taxa┼úi rapid drept "intelectualii lui B─âsescu". Deocamdat─â, e greu de vorbit ├«n Rom├ónia de o prezen┼ú─â consistent─â a "intelectualilor publici", at├«ta timp c├«t "ideea de public" este otr─âvit─â de scenarii, b─ânuieli, "cine-al-cui-om-este" etc. ┼×i nici nu e cazul s─â aplic─âm defini┼úia american─â. Dac─â am face-o, ar rezulta c─â Valentin Stan (universitar, care va s─â zic─â, ┼či om care se adreseaz─â unei audien┼úe mai largi...) este "intelectual public". Doamne fere┼čte!...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.