Institutul şi cumetria

Publicat în Dilema Veche nr. 242 din 28 Sep 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

A fost numită comisia senatorială care va ancheta activitatea Institutului Cultural Român. "Noi vom vedea ce programe au făcut cei de la ICR, cu cine au colaborat, cine le-a aprobat, dacă există sau nu parti-pris-uri în privinţa celor promovaţi, dacă se favorizează anumite găşti culturale. E vorba doar de o analiză de management, care va dura, probabil, cîteva luni" - a declarat Gavrilă Vasilescu, senator PC, membru al comisiei. Scos din rigoarea timbrului sec specifică activităţii sale de notar, dl senator are presupoziţii privind "găştile culturale": aşa porneşte domnia sa la drum într-o anchetă care ar trebui să fie obiectivă şi imparţială. Săptămîna trecută, la Realitatea TV, senatorul Adrian Păunescu (şeful comisiei) l-a întrebat pe Mircea Mihăieş, vicepreşedintele ICR, dacă e adevărat că editura ICR a fost desfiinţată, iar publicaţiile ICR au fost "date" unor edituri private "controlate, indirect, tot de conducerea ICR". O întrebare răuvoitoare (sau, mă rog, "nedocumentată"), căci o simplă privire pe site-ul ICR (www.icr.ro, foarte bine făcut şi actualizat permanent - rareori se întîlneşte la o instituţie publică un asemenea site) ar fi oferit răspunsul: editura există, publică tot felul de cărţi, e prezentă la tîrgurile de carte. Dl senator Păunescu a preferat să întrebe în direct, la televizor; la experienţa de presă a domniei sale, nu îmi închipui că nu cunoştea efectele unei asemenea intervenţii asupra telespectatorilor care nu ştiu exact ce e cu ICR-ul şi cu editura sa: le rămîne în minte ideea vagă că "nu iese fum fără foc", că "e ceva în neregulă acolo, din moment ce dl senator a pus întrebarea". Or, nu e nimic în neregulă: editura există, întrebarea era fără sens. Gheorghe Funar, senator PRM, a declarat că, economist fiind, va avea în vedere aspectele financiare, iar pentru cele culturale "avem oameni de cultură în această comisie, deci cu siguranţă vom înţelege despre ce e vorba". Adică "oamenii de cultură" din comisie le vor explica - pe scurt - celorlalţi, "de ne-cultură", "despre ce e vorba". Într-o ţară normală, intervenţii precum cele de mai sus ar fi compromis definitiv comisia şi "ancheta". Nu poţi declanşa o anchetă, din grijă pentru "banii publici", dînd declaraţii care trădează "preocupare" pentru găştile culturale; nu te poţi declara, cu mîndrie patriotică, "senator al României", cînd de fapt pui, la televizor, întrebări provenite din reclamaţiile (anonime?) neverificate ale unor "cetăţeni vigilenţi". La noi, în ţara zgomotelor mediatice, în care scandalul contează mai mult decît cumpănirea faptelor şi argumentelor, se poate şi aşa. După asemenea intervenţii publice, comisia de anchetă nu mai poate prezenta nici o garanţie de obiectivitate, nu mai poate pretinde că va face o "analiză" a activităţii ICR. Va face mai degrabă demascări, bune de hrănit cheful de scandal al cîtorva ziare şi televiziuni. Episodul 2. Pe 29 septembrie, dl Adrian Păunescu s-a retras din comisia de anchetă. Motivaţia e neclară: "Recenta mea numire ca membru al Comisiei care trebuie să verifice felul în care s-au cheltuit fondurile Institutului Cultural Român nu este potrivită pentru mine. Toată viaţa am fost eficace în poziţia de avocat, nu de procuror". Cu numai cîteva zile înainte, nu părea deloc "avocat". Dar brusca revelaţie a dlui Păunescu lasă comisia fără piesa cea mai grea. În afară de un oarecare talent al dlui Funar de a vocifera despre orice, comisia se mai bazează acum doar pe cîţiva senatori care nu s-au ilustrat prin mai nimic în viaţa publică: Ioan Gheorghe Miheţiu (PD-L), Szábo Károly (UDMR) şi Gavrilă Vasilescu (PC). Probabil că ancheta se va "topi" în peisaj, după ce a fost anunţată cu atîta ambîţ naţional, înfiinţată în urma unei solicitări semnate de 46 de senatori din toate partidele şi motivată de un senator PRM astfel: "pentru că prea nu are nici un Dumnezeu Institutul acesta, nu are nici cine să-l controleze, nici la cine să reclamăm". Cu sau fără Dumnezeu, comisia trebuie să prezinte rezultatele anchetei pe 1 noiembrie. În fapt, nu are ce ancheta: din punct de vedere financiar, ICR a fost răs-controlat de Curtea de Conturi. Din punct de vedere cultural, ar fi recomandabil ca domnii din comisie, care nu şi-au ilustrat pînă acum vreo competenţă în domeniu, să se abţină de la a-şi exprima opinia. Din punctul de vedere al managementului cultural, de asemenea: în România sînt puţini oameni care se pricep la asta; nici unul în Senat, destui la ICR. Epilog. Toată această poveste aiuritoare este rezultatul unui scandal de presă, care a declanşat ambîţul patriotic al cîtorva politicieni şi valuri de demagogie mediatizată. În rest, sînt lucrături subterane, duşmănii meschine, ciuda faţă de performanţele altora. Ceea ce deranjează, de fapt, este că Institutul Cultural Român a devenit cu adevărat o instituţie şi funcţionează după reguli instituţionale. Nu este "institutul lui Patapievici", nu reflectă opţiunile culturale ale şefului său. Dimpotrivă. Selecţia celor mai multe proiecte se face de către experţi independenţi. De exemplu, traducerea cărţilor în străinătate, în programul TPS: nu conducerea ICR decide ce cărţi vor fi traduse, aşa încît alegaţia că dl Patapievici "îşi publică prietenii" e pur şi simplu o prostie răuvoitoare. Institutele din străinătate au, de asemenea, suficientă autonomie în conceperea programelor, în funcţie de specificul şi cerinţele locului. Sînt conduse de oameni competenţi şi care cunosc bine cultura ţărilor în care lucrează. Aşa încît, la Bucureşti şi în filialele sale din lume, ICR a ajuns la nişte standarde de funcţionare compatibile cu oricare dintre organizaţiile similare din alte ţări (Institutul Francez, Institutul Suedez, Institutul Polonez etc.). Or, în mediul public otrăvit al României, tocmai asta enervează: o instituţie care nu funcţionează pe bază de cumetrie, de care nu te poţi "lipi" pentru că eşti amic cu "cine trebuie".

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Coșmarul prin care a trecut un culturist: a pierdut zeci de kilograme în 35 de zile. „Corpul meu a început să se mănânce singur”
Culturistul canadian Jared Maynard a slăbit enorm în cinci săptămâni și și-a pierdut capacitatea de a vorbi din cauza unei boli rare și terifiante de care a reușit, într-un final, să scăpe, deși medicii îi dădeau șansele minime de supraviețuire, potrivit The US Sun.
image
„Cel mai rău lucru din istoria umanității!” Internauții se revoltă din cauza măsurilor de mediu luate de producătorii de băuturi răcoritoare
Fie că este vorba de Coca-Cola sau de suc de portocale, dacă ați cumpărat recent o băutură îmbuteliată, probabil ați observat o schimbare subtilă, dar exasperantă, scrie Daily Mail Online, care relatează ce cred internauții, producătorii și experții în reciclare despre această măsură.
image
Cafeaua Marghilomana, relansată la conacul marelui politician Alexandru Marghiloman. Cum se prepara celebra licoare interbelică VIDEO
Cafeaua Marghilomana, băutura aristocraților de odinioară, a fost relansată. Va putea fi savurată odată cu introducerea în circuitul turistic a clădirilor recent reabilitate de pe domeniul din Buzău care i-a aparținut marelui politician Alexandru Marghiloman.

HIstoria.ro

image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.