Impasul educaţiei

Publicat în Dilema Veche nr. 97 din 24 Noi 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Greva profesorilor risc─â s─â se transforme ├«ntr-un eveniment din care toat─â lumea va avea de pierdut: profesorii nu vor ob┼úine cine ┼čtie ce cre┼čteri salariale, elevii au pierdut deja c├«teva s─âpt─âm├«ni de ┼čcoal─â ┼či vor recupera materia superficial, Guvernul va rata ocazia de a ie┼či onorabil dintr-un conflict de munc─â diferit, ├«n substan┼ú─â, de cel cu minerii. Iar societatea ├«n ansamblu va mai pierde o ocazie de a-┼či pune ├«ntreb─âri ├«n leg─âtur─â cu propriul viitor. La ├«nceputul tranzi┼úiei, ne-am ├«mb─âtat adesea cu ideea c─â "la noi totu┼či se face carte", c─â nici comunismul n-a reu┼čit s─â distrug─â sistemul de ├«nv─â┼ú─âm├«nt, iar drept argument aduceam capacitatea rapid─â de adaptare ┼či performan┼úele tinerilor no┼čtri care mergeau s─â-┼či completeze studiile ├«n Occident: dac─â ei reu┼česc s─â fie acolo studen┼úi buni se cheam─â c─â ├«nv─â┼ú─âm├«ntul nostru e performant. Cantitatea de informa┼úii v├«r├«te ├«n capetele elevilor ni s-a p─ârut criteriul suprem, mai ales ├«n compara┼úie cu "ce se face ├«n Vest", unde elevii de-a patra nu se ocup─â, ce-i drept, de teoria mul┼úimilor. ├Än rest, ├«n leg─âtur─â cu ┼čcoala a predominat, ├«n mentalit─â┼úile noastre postcomuniste, o retoric─â de secol XIX, conform c─âreia dasc─âlii trebuie s─â fie un fel de apostoli care ridic─â poporul c─âtre luminile ┼čtiin┼úei ┼či culturii. Toate guvernele s-au purtat mai mult dec├«t cinic cu profesorii: pentru c─â ei nu reprezentau o surs─â de tulbur─âri sociale ┼či de expedi┼úii ├«n mas─â ├«n Pia┼úa Victoriei, precum minerii, au r─âmas "beneficiarii" unor salarii mizerabile. Imaginea public─â a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului s-a degradat, pentru c─â tranzi┼úia a indus ├«n mase ideea c─â succesul social e posibil ┼či f─âr─â prea mult─â carte: fotbali┼čtii care defileaz─â ├«n ma┼čini scumpe, junele vedete feminine care vorbesc dezinhibat ┼či agramat despre ultimul model de silicon ori Gigi Becali care flutur─â teancul de dolari ├«n fa┼úa camerelor TV, au devenit, pentru mul┼úi tineri, modele de invidiat ┼či de urmat. ┼×colile ┼či universit─â┼úile au c─âp─âtat, ├«n mintea multor elevi ┼či p─ârin┼úi, rolul de "ghi┼čee de dat diplome": totul e s─â te vezi cu patalamaua ├«n m├«n─â, c─â pe urm─â te descurci tu cumva... Iar potopul de universit─â┼úi private cu care ne-am trezit pe cap n-a f─âcut dec├«t s─â ├«nt─âreasc─â aceast─â senza┼úie: dai banu', iei diploma. ├Än ordine institu┼úional─â, de┼či s-a vorbit enorm despre reform─â, sistemul de ├«nv─â┼ú─âm├«nt a avut parte mai mult de experimente ┼či c├«rpeli, lipsite de viziune pe termen lung. ┼×i, inutil s─â o spun, ├«n materie de reform─â educa┼úional─â chiar e necesar─â o g├«ndire pe termen lung, c─âci efectele schimb─ârii se v─âd cu adev─ârat abia dup─â ce m─âcar o promo┼úie a parcurs tot traseul "reformat", de la clasele primare p├«n─â la universitate. Schimbarea manualelor, de exemplu, a fost o ve┼čnic─â surs─â de scandaluri ideologice (s─â ne amintim cum au fost puse la zid manualele de istorie ┼či de literatur─â considerate "neconforme" de ap─âr─âtorii "duhului na┼úional") ┼či de tunuri economico-politice: ├«n guvernarea trecut─â, a fost favorizat─â o editur─â care, culmea coinciden┼úei, tip─ârise afi┼čele electorale ale partidului de guvern─âm├«nt. Din cauza excesivei vizibilit─â┼úi a scandalului manualelor, lumea a r─âmas cu impresia c─â ├«n asta const─â toat─â reforma: s─â-i pui elevului pe banc─â alt fel de c─âr┼úi. Celelalte aspecte ale schimb─ârii au fost, de aceea, mult mai pu┼úin dezb─âtute. Logistic ┼či material, sistemul ┼čcolar este o amestec─âtur─â de lumi ┼či epoci. La sate s├«nt ┼čcoli r─âmase ├«n alt secol, f─âr─â ap─â curent─â ┼či ├«nc─âlzite cu lemne aduse de copii de-acas─â, ├«n timp ce ├«n Bucure┼čti primarul Vanghelie se m├«ndrea, mai an, la televizor, cu termopanele unui liceu renovat sub oc├«rmuirea sa. Exist─â un proiect de conectare a ┼čcolilor la Internet, dar ├«n multe locuri din ┼úar─â elevii merg kilometri buni pe jos pentru a frecventa cursurile. Din punctul de vedere al resurselor umane, educa┼úia a suferit pierderi considerabile: foarte mul┼úi profesori buni au plecat din sistem, ├«n c─âutarea unor slujbe mai bine pl─âtite; absolven┼úii de facultate intr─â ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«nt doar ├«n lips─â de altceva; ├«n mediul rural ├«nc─â s├«nt multe posturi suplinite de personal necalificat; nivelul general de preg─âtire a profesorilor e ├«n sc─âdere, iar cariera didactic─â este nu doar neatractiv─â, dar ┼či pres─ârat─â cu un parcurs birocratic (definitivat, grade didactice etc.) mai degrab─â formal dec├«t stimulativ pentru ob┼úinerea performan┼úei. Pe scurt, sistemul educa┼úional este ├«ntr-un grav impas. ┼×i, spre deosebire de finan┼úe, industrie ori mediu ├«nconjur─âtor, ├«n materie de ├«nv─â┼ú─âm├«nt nici UE nu ne salveaz─â: criteriile comunitare ┼úin mai degrab─â de managementul general al ├«nv─â┼ú─âm├«ntului, nu de con┼úinuturile sale. Pe de alt─â parte, ┼či ├«n ┼ú─ârile occidentale sistemele ┼čcolare trec printr-o perioad─â de dezorientare: din dorin┼úa de a fi mai adaptate la pia┼úa muncii, ┼či-au pierdut ├«n bun─â parte capacitatea de a oferi o forma┼úie general─â consistent─â, elevii ies din ┼čcoal─â "tot mai incul┼úi", educa┼úia moral─â se face mai mult cu televizorul, p─ârin┼úii cu dare de m├«n─â prefer─â ┼čcolile private, profesorii francezi sau italieni se pl├«ng ┼či ei de salariile mici ├«n compara┼úie cu alte domenii de activitate ┼č.a.m.d. Edgar Morin spunea ├«ntr-un interviu c─â recentele tulbur─âri din Fran┼úa ├«┼či au explica┼úia ┼či ├«n sl─âbiciunile sistemului educa┼úional, care nu reu┼če┼čte s─â le transmit─â copiilor de imigran┼úi (dar, ├«n bun─â m─âsur─â, nici francezilor get-beget) valorile fundamentale ale societ─â┼úii ┼či sentimentul apartenen┼úei la o anume civiliza┼úie. Expresie a disper─ârii, greva profesorilor nu va duce, a┼čadar, la nimic. Eventuala ob┼úinere a unor cre┼čteri salariale nu va face dec├«t s─â repare c├«t de c├«t comportamentul cinic fa┼ú─â de profesori al tuturor guvernelor de p├«n─â acum. Pe termen mediu ┼či lung ├«ns─â, problemele r─âm├«n acelea┼či.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.