Ieşirea din criză

Publicat în Dilema Veche nr. 348 din 14 octombrie - 20 octombrie 2010
Franța, sora mijlocie jpeg

- pe uşa din dos -

Pe de o parte, ne-am pierdut umorul şi seninătatea: luăm totul prea în serios, ne ciorovăim din orice, sîntem nevricoşi. Televiziunile care pretind că „ne distrează“ nu fac decît să ne întreţină proasta dispoziţie, temerile, anxietăţile, nevricalele: „trag“ cît pot de cîte o catastrofă publică (reală sau presupusă) ori de cîte un necaz privat. Comentatorii politici cei mai cunoscuţi de la tv şi de la ziare numai politici nu sînt: ocupaţiunea lor predilectă este să-şi dea cu părerea despre o vorbă ori vreun gest al preşedintelui. Rar discută cîte unul cu adevărat vreo chestiune de politici publice, vreun fapt politic. Şi totul se face într-o atmosferă încrîncenată, cu un aer definitiv: „se duce dracului rapiţa!“. 

Pe de altă parte, ne-am pierdut seriozitatea. Duşi cu vorba şi cu privitul la televizor, trecem nepăsători sau superficiali pe lîngă o actualitate alcătuită din probleme mult mai importante decît ce-a mai spus sau n-a mai spus Traian Băsescu. De exemplu, cîteva sondaje recente arată că „starea naţiunii“ e foarte proastă, dincolo de austeritate, preţuri şi inflaţie. 80% dintre respondenţii unui sondaj (realizat de CCSB pentru Pro Democraţia) declară că direcţia în care merge ţara e „greşită“. Este una dintre întrebările „clasice“ din sondaje. Nici acum vreo zece ani, cînd „direcţia“ era cît de cît clară (spre NATO şi UE), nu lipseau opiniile cum că ar fi „greşită“, dar procentele erau mai mici. 80% însă exprimă o derută generalizată: dincolo de orice interpretare sociologică rafinată (care se face prin corelarea cu celelalte răspunsuri la întrebările din sondaj), e limpede şi la o privire cu ochiul liber că acest procentaj arată mai mult dezorientare şi teamă de viitor decît părerea clară că „direcţia e greşită“. În alt sondaj (realizat de CSOP pentru Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului), procente destul de însemnate dintre respondenţi au declarat că era mai bine înainte de 1989 şi că doctrina comunistă a fost „o idee bună, dar greşit aplicată“. Vladimir Tismăneanu consideră acest fapt (în Evenimentul zilei din 29 septembrie) „frapant şi neliniştitor“, dar nu crede că „putem deduce, din datele acestui sondaj, că românii ar ofta de dor după minunatele vremuri comuniste“. „Anxietăţile prezentului mai degrabă decît romantizarea comunismului autohton explică opiniile favorabile epocii Ceauşescu. În situaţii de criză există întotdeauna ispita de a nu vedea libertatea drept o şansă“ – conchide Vladimir Tismăneanu. Are dreptate, dar cred că ar mai trebui adăugat ceva pentru a întregi explicaţia: faptul că „despărţirea de comunism“ s-a făcut doar pe jumătate, cu bîlbîieli şi împiedicări de tot felul. Legea lustraţiei n-a fost votată, activitatea CNSAS a fost, ani la rînd, blocată sau sabotată „subtil“, dezbaterea publică despre regimul comunist şi efectele sale s-a subţiat de tot în ultimii ani, iar consecinţele concrete ale condamnării regimului comunist de către şeful statului întîrzie să apară. Paradoxal, oamenii „nu mai ştiu“ ce şi cum era comunismul, iar criza şi instabilitatea de azi reduc memoria la cîteva simple „cîrlige“ cu rol de autoapărare: măcar atunci aveam toţi locuri de muncă şi ziua de mîine era previzibilă... În fine, tot în sondajul Pro Democraţia 50% dintre români răspund că ar vota pentru introducerea pedepsei cu moartea dacă s-ar organiza un referendum pe această temă. E ca şi cum – total nesociologic şi neştiinţific vorbind – jumătate dintre noi ar vrea să scape de cealaltă jumătate. Iar 80% cred că alegerile sînt fraudate. La toate aceste date care iau pulsul opiniei publice, se adaugă un fapt semnalat (pe bună dreptate) de Ovidiu Nahoi ca fiind foarte important: Consiliul Investitorilor Străini a prezentat un program anticriză. Acest consiliu grupează firme care produc 30% din PIB cu doar 5% din totalul angajaţilor, iar programul prezentat este nu doar „o palmă dată clasei politice“, dar şi „o provocare pentru lumea academică şi intelectuală, atît de tăcute în ultima vreme, dar care ar trebui să vină cu soluţii la criza politică şi morală“ (v. articolul lui Ovidiu Nahoi aici). 

Despre toate acestea (şi despre alte subiecte la fel de serioase) se comentează pe ici, pe colo, ca şi cum ar fi nişte subiecte de „fapt divers“. Aşa încît o să ieşim din criză, la un moment dat, „traşi de păr“. Dar pe uşa din dos.

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Iarna se dezlănțuie. Viscol puternic în România: harta celor mai afectate zone. Anunțurile meteorologilor
Iara se dezlănțuie în următoarele ore. Meteorologii au emis sâmbătă mai multe avertizări cod galben şi portocaliu de ninsori şi de vânt puternic pentru cea mai mare parte a ţării. Vremea rea pune stăpânire pe România.
image
Cât pot să ceară meseriașii pentru o casă simplă, la roșu. „Nu te mai droga, frățică!”
Un român a postat un anunț în care s-a interesat cât ar putea să-l coste o casă de 80 de metri pătrați, pe un singur nivel. Printre răspunsuri, au fost și unele cu totul surprinzătoare.
image
Prima autostradă din România, construită la dorința lui Ceaușescu. În cât timp a fost gata și care era viteza maximă de deplasare
Autostrada Bucureşti-Piteşti, cea mai veche din România, a fost finalizată în doar cinci ani, între 1967 şi 1972, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Astăzi se împlinesc 56 de ani de la începerea lucrărilor de construire.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.