Iar se ascute lupta de clasă?

Publicat în Dilema Veche nr. 455 din 1-7 noiembrie 2012
Iar se ascute lupta de clasă? jpeg

După ce, la nişte televiziuni, niscaiva „băieţi deştepţi“ şi-au dat cu părerea, conform obiceiului, despre ce-ar trebui tradus în străinătate şi cum, despre cărţile lui Mircea Cărtărescu şi ale altora, despre „ICR ca filială SIE“, subiectele au fost preluate şi „dezbătute“ pe bloguri, în ziare şi în presa culturală.

Circuitul e cel obişnuit în România, unde poporul şi intelectualii se uită mult la televizor. Dar, în cazul de faţă, s-a ajuns la o aberaţie: unul ca Sorin Roşca-Stănescu, ocupat exclusiv cu „demascarea dictatorului Băsescu“ şi cu propaganda, a ajuns să facă agenda dezbaterii culturale. Iar nişte nepricepuţi care n-au habar de mersul pieţei culturale taie şi spînzură liste de autori care trebuie ori nu trebuie traduşi, hotărăsc ce trebuie băgat pe gîtul editurilor străine şi lămuresc poporul care-i treaba cu Nobelul. Pe urmele lor, sar în hora „dezbaterii“ oameni a căror competenţă culturală nu poate fi pusă la îndoială, dar care, de la o vreme, judecă totul doar în funcţie de raportarea la Vodă şi – cu o sofisticăraie demnă de o cauză mai bună – transpun totul în grila „intelectuali băsişti“ vs „intelectuali nebăsişti“.

În această sărăcie de idei, numai dezbatere nu poate ieşi. De altfel, multe dintre textele pe care le-am citit nu au nimic de-a face cu schema obişnuită a dezbaterii – bazată pe argumente şi contraargumente –, ci sînt doar consecinţe ale dorinţei autorilor lor de a se autoexprima: nu poţi, mă-nţelegi, pentru ca să ratezi un subiect „gras“, tre’ să vadă colegii (de generaţie, de grup, de „orientare“) că ai păreri şi trebuie să-i pui la punct pe inamici. Aşa încît, în unele desfăşurări de opinii, se porneşte de la una dintre cele două marote – că Mircea Cărtărescu e „susţinătorul regimului Băsescu“ şi/sau că „n-a luat premiul Nobel“, cu varianta „a eşuat din nou la Nobel“ – şi se ajunge la un amestec aiuritor de false probleme. Asta cu „eşecul“ (da, chiar aşa am citit în mai multe locuri, că „iar am avut un eşec cu Nobelul“) e o stupiditate amuzantă: în fiecare an, toţi scriitorii (în afară de unul) „eşuează“ la Nobel, aşa încît Cărtărescu al nostru e bine plasat printre „eşuaţi“. (E o altă discuţie de ce aproape nimeni nu găseşte cu cale să observe vestea bună: avem un scriitor foarte bine plasat nu neapărat în „lupta pentru Nobel“, ci în elita literaturii mondiale, în lista de „nume care contează“). Chestia cu „susţinătorul“ e ridicolă: omul şi-a exprimat opiniile despre un personaj politic, unele pot fi greşite sau proaste şi cam asta e tot. S-a mai văzut şi la alţi intelectuali ori artişti de pe lume. Dar în cultura română nu e aşa simplu, căci gîndirea otrăvită pe care o cultivă de atîta timp mulţi comentatori TV e împărtăşită (şi chiar aprofundată...) în lumea culturală. I se impută scriitorului că a „beneficiat“ de bani publici pentru traduceri, iar de-aici fandacsia-i gata: e „vîndut“, a „prestat“ pentru regim, iar regimul l-a răsplătit. Că o aşa năzbîtie e înţepenită în capul comentatorilor şi moderatorilor neamului nu-i de mirare, căci ei sînt blocaţi în mecanismul „serviciu contra serviciu“ care domină politichia noastră. Dar că ea trece în nişte minţi care citesc şi altceva decît ştirile despre partide şi parlamentari e descurajant. Manipulată în toate felurile, povestea cu banii pentru traducerea cărţilor în străinătate e dezarmant de simplă. Şi în spatele ei există fapte şi argumente concrete. Sigur, încet-încet, printre rînduri sau pe de-a dreptul, unii opinionişti culturali spun ce au pe suflet: de ce se traduce Cărtărescu şi nu (şi) alţii, de ce atît de mult? Răspunsul se află în articolele din presa germană sau suedeză (sau din alte ţări), care demonstrează că pe piaţa occidentală e o cerere de Cărtărescu. Dar criticii literari români care nu-l iubesc pe Băsescu şi se uită la televizor ca să afle părerile lui Sorin Roşca-Stănescu despre literatură nu-i citesc pe confraţii lor suedezi care scriu, de pildă, că Orbitor e cartea anului în Suedia. Nu sînt deloc preocupaţi nici de cifre şi date concrete (cîte exemplare s-au vîndut, cîte articole s-au scris, în ce publicaţii străine etc.), căci asta le-ar distruge trei sferturi din legăturile sinuoase pe care le fac între scrisul lui Cărtărescu, „susţinerea“ regimului, banii publici ş. cl. În plus, datele concrete strică toată povestea cu „intelectualii lui Băsescu“ şi omoară în faşă lupta de clasă. Cine e enervat de „Elitele autoimpuse“ care au pus stăpînire pe scena culturală şi nu-i lasă şi pe alţii să se manifeste se enervează şi te tratează de populist cînd le pui în faţă cifre care arată că, bunăoară, Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, Patapievici ori Andrei Pleşu fac audienţă. Adică sînt capabili să comunice eficient tocmai cu „clasa de mijloc a spiritului“ a căror inexistenţă o deplîng unii pe baza unor speculaţii teoretice numai bune pentru a-i combate pe „intelectualii lui Băsescu“.

În fapt, „clasa de mijloc“ este în plină formare şi ascensiune în materie de „consumuri culturale“, iar dacă autorii numiţi mai sus (şi mulţi alţii, scriitori şi artişti diverşi) reuşesc să atragă şi să convingă un public numeros şi diversificat e tocmai pentru că nu au o atitudine „elitistă“. Şi comunică eficient – adică nu scriu, nu creează, nu „produc discurs“ doar pentru a obţine admiraţia amicilor culturali, a „grupării“ sau a colegilor de breaslă. Dar e inutil să aduci, în „dezbaterea culturală“ din România, fapte, cifre şi argumente, nu poţi face faţă discursului emoţional (mînat de invidii, frustrări, enervări) şi proastei tradiţii a „grupărilor“ ireductibile. Cu alte cuvinte, nu poţi face o discuţie raţională cu cei care ţin neapărat să reaprindă „lupta de clasă“. N-au decît. Dar e păcat că oameni de la care publicul – sau, dacă preferaţi, „clasa de mijloc a spiritului“ – aşteaptă creaţii, idei, subiecte interesante şi tratate inteligent se lasă duşi pe urmele agendei stabilite pe la vreo două-trei posturi de televiziune de nişte inşi care-şi dau cu părerea... 

Foto: R. Avram

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Cum afli când te poți pensiona: ce documente trebuie depuse. CALCULATOR pensie anticipată
Creșterea vârstei de pensionare este luată în calcul în toate statele lumii în care natalitatea a scăzut, iar îmbătrânirea populației accelerează, punând în dificultate sistemele publice de pensii.
image
Povestea dramatică a celei mai de succes dresoare de lei și tigri din România. Final tragic de carieră
Cea mai renumită dresoare de lei și tigri din România a fost brașoveanca Lidia Jiga. Ea a murit în arenă, sfâșiată de tigrul pe care-l plimba cu decapotabila prin București în anii 1960
image
Misterul morții spionilor înecați în Lacul Maggiore din Alpii Elvețieni: „A venit apocalipsa peste noi“ VIDEO
Patru persoane au murit după ce o navă care transporta 21 de pasageri, toți în legătură cu serviciile secrete italiene și israeliene, s-a răsturnat, iar speculațiile privind natura călătoriei sunt din ce în ce mai multe.

HIstoria.ro

image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.
image
Ultimele zile din viața lui Adolf Hitler
Rar s-a mai întâmplat în istoria omenirii ca moartea unui om care a influențat decisiv nu doar secolul al XX-lea, dar și felul în care a evoluat omenirea până în ziua de azi să dea naștere la atât de multe minciuni, legende și adevăruri spuse pe jumătate. Autoritățile sovietice, singurele în măsură să afle adevărul, au făcut tot posibilul să încurce și mai mult lucrurile. Pentru Stalin, care gândea în termenii Războiului Rece încă din 1945, un Hitler probabil viu și nevătămat era mult mai folosi
image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.