Guvernul cinstit şi democraţia minciunii

Publicat în Dilema Veche nr. 440 din 19-25 iulie 2012
Cetăţeanul european  Cu drepturi jpeg

E surprinzător (sînt naiv?) că, în zilele noastre, cînd informaţia circulă atît de repede şi cînd Internetul ne dă acces la tot ce vrem şi ce nu vrem, nişte oficiali guvernamentali pot minţi într-o manieră atît de stupidă. E tragic că România e condusă de nişte inşi care recurg la metode de manipulare atît de primitive, care mai mergeau cît de cît pe vremea lui Ceauşescu, cînd în jurul ţării era construit un „zid informaţional“ solid, iar cetăţenii nu ştiau ce se întîmplă şi ce se vorbeşte „dincolo“. „Cel mai cinstit guvern“ oferă nişte uluitoare dovezi de prostie şi rea-creadinţă în materie de comunicare: se străduieşte zilnic să-şi ducă de nas propriii cetăţeni (ceea ce, în bună parte, îi reuşeşte) şi să aburească restul lumii (ceea ce nu-i iese deloc, n-are cum). Cîteva exemple.

Ambasadorul român la Berlin a fost convocat la Ministerul de Externe al Germaniei. În sistemul diplomatic, convocarea unui ambasador e un act foarte grav în sine, dincolo de subiectul propriu-zis al discuţiei: e un semnal că lucrurile merg prost în ţara cu pricina. MAE a comunicat apoi că nu, nici vorbă, a fost o întîlnire de rutină, planificată dinainte. Or, comunicatul ministerului federal de Externe era vizibil pentru oricine, şi pe site-ul instituţiei, şi pe site-uri româneşti. Oricine putea verifica singur că nu a fost nimic planificat, ci o convocare. Dl ministru Andrei Marga însă – care face gafe după gafe, dovedind că nu pricepe absolut nimic din relaţiile diplomatice – a rămas fixat în altă epocă, în care accesul la informaţii era controlat de Partid. Bineînţeles, comunicatul MAE era adresat publicului din România şi avea scopul să dreagă imaginea Guvernului. Dar acel comunicat – evident – a ajuns rapid şi la oficialii germani (că de-aia există servicii diplomatice). Carevasăzică, mesajul MAE către ministerul german de Externe este „n-a fost convocare, sînteţi mincinoşi“. Îşi închipuie dl Marga că va mai fi băgat în seamă de vreun oficial german după un asemenea mesaj?

Alt exemplu. Preşedintele Comisiei Europene i-a solicitat premierului Ponta să răspundă la 11 puncte. (Las deoparte faptul că, pe la televiziunile noastre, s-a „dezbătut“ vreo trei zile dacă era vorba de „11 solicitări“, „11 cerinţe“ sau „11 întrebări“, cu o subtilitate hermeneutică demnă de o cauză mai bună...). A doua zi, premierul nostru a declarat vesel că a şi răspuns. Comisia Europeană a revenit după cîteva zile: „nu am primit nici un răspuns oficial de la Guvernul român“. Pe-nserat, Victor Ponta a revenit şi el: „am trimis răspunsurile azi, data trecută trimisesem doar un draft“. Îşi închipuie cinstitul nostru premier că prima sa declaraţie a rămas doar aici, între Antena 3, Realitatea TV şi poporul român, şi că oficialii europeni n-au aflat imediat de ea? Şi ce-i aia „draft“? În relaţiile internaţionale ciornele ţin loc de documente oficiale?

Încă un exemplu, mai încurcat. Plagiatul premierului (care e limpede ca lacrima pentru orice persoană alfabetizată: oricine poate compara cele două texte) a stîrnit un iureş de declaraţii despre tot felul de comisii care au sau n-au dreptul să se pronunţe. Peste toate, d-na Ecaterina Andronescu, această cariatidă a învăţămîntului românesc de tranziţie, a venit cu ceva asemănător şantajului, spunînd că, dacă plagiatul se dovedeşte, ar putea fi desfiinţată şcoala doctorală a Universităţii Bucureşti. Pardon? Şi dacă se dovedeşte că „băieţii deştepţi“ au furat energie, ar trebui închise hidrocentralele? Iar zilele trecute, o „Comisie Tehnică“ a Consiliului Naţional de Etică a decretat: nu e plagiat. „Concluziile“ sînt formulate într-un stupid limbaj de lemn, plin de generalităţi: „În urma analizelor efectuate s-a constatat că procedurile în urma cărora domnul Victor Ponta a obţinut titlul de doctor în ştiinţe juridice au fost în acord cu legislaţia în vigoare în 2003 şi nu se poate susţine calificarea de plagiat. Raportul comisiei independente relevă următoarele: teza de doctorat elaborată de domnul Victor Ponta şi susţinută public în anul 2003 respectă cerinţele academice din acea perioadă şi este comparabilă din punct de vedere al acestor cerinţe cu alte teze de doctorat susţinute în acea perioadă“.
Este genul de text care poate fi scris la repezeală, pe colţul mesei, despre oricine şi despre orice. Dar excesul de zel trădează semnele minciunii: cică teza „respectă cerinţele academice“ din 2003. În materie de redactare, citare, referinţe bibliografice şi alte asemenea „fleacuri“ academice, normele nu s-au schimbat de multă vreme. Lucrări plagiate au mai fost descoperite în ultimii ani: s-au retras titlurile, au fost sancţionaţi plagiatorii şi gata. Nu s-a desfiinţat nici o şcoală doctorală şi nici nu s-au inventat atîtea chichiţe „legislative“. În cazul lui Victor Ponta, nu numai că se tot pun beţe în roate şi se amînă decizia, dar se şi construiesc tot felul de sofisme, comisii şi para-comisii care să bage gunoiul sub preşul naţional. Îşi închipuie dna Andronescu & USL că, în Europa, are cineva mai multă încredere în pospaiul nostru de comisii făcute şi desfiinţate peste noapte decît în revista Nature sau în Frankfurter Allgemeine Zeitung? Evident, nu. Dar speră că pot manipula opinia publică de la noi.

Aceste exemple (şi alte cîteva zeci sau sute adunate în ultimele săptămîni) arată un singur lucru: „cel mai cinstit guvern“ funcţionează pe bază de minciuni. Degeaba recită refrenul cu „respectarea statului de drept şi a principiilor democratice“. În fapt, a instituit un fel de democraţie a minciunii: Guvernul îşi duce de nas propriii cetăţeni, dîndu-le senzaţia că totul se decide democratic, prin vot, în Parlament şi la referendum. Din păcate, există încă un număr destul de mare de cetăţeni români care se lasă minţiţi. Sau cărora nu le pasă de „ăştia de la putere“. Mă tem că, deocamdată, asta e tot ce poate da societatea românească.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Despăgubire de 14,5 milioane de euro pentru un fermier din Focșani, care spune că Autostrada A7 îi ruinează afacerea
Afacerea de milioane de euro a unui vrâncean va fi distrusă de Autostrada A7, mai exact de sectorul Focșani-Bacău. Totuși, afaceristul a primit despăgubiri în valoare de peste 14,5 milioane de euro în primă instanță, conform deciziei Tribunalului Vrancea.
image
Traficantul de droguri în casa căruia a murit drogată o elevă de 16 ani, trimis în judecată. Cum a murit fata
Traficantul de droguri acuzat că i-a dat unei eleve de 16 ani un drog sintetic periculos, în urma căruia adolescenta a murit, a fost trimis în judecată, împreună cu alți doi minori.
image
Pensiile vor fi recalculate încă o dată după 1 septembrie. Ce categorie de cetățeni va încasa mai mult
Executivul se pregătește de o a doua recalculare a pensiilor, care va aduce și mai multor seniori majorări financiare consistente.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: