Furnizorii de învăţămînt superior

Publicat în Dilema Veche nr. 265 din 12 Mar 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dacă vă (mai) închipuiţi că învăţămîntul universitar înseamnă, înainte de toate, întîlniri fericite între Magistru şi discipoli, prelegeri fascinante care umplu amfiteatrele, spectacol al ideilor şi al demonstraţiilor teoretice, dialoguri pasionante între studenţi şi profesori şi altele asemenea, sînteţi rugaţi să vă faceţi urgent un upgrade. Unul "de tip UE", desigur, căci şi în România se aplică Acordul de la Bologna (semnat în 1999) care ar urma să creeze "spaţiul universitar european". Nu vreau să spun, Doamne fereşte, că în Europa studiile universitare nu mai înseamnă toate cele de mai sus (şi încă altele), ci doar să constat că, pentru a face posibilă această extraordinară formă de transmitere a cunoştinţelor şi de edificare a elitelor numită Universitate, Uniunea Europeană are nevoie de o enormă birocraţie. Aşa încît, în zilele noastre, învăţămîntul universitar înseamnă şi altele: strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii; proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea Planului Strategic; structuri instituţionale, administrative şi manageriale " misiune, obiective şi integritate economică; syllabus-urile disciplinelor din planul de învăţămînt; lista acţiunilor de promovare a facultăţii/programului de studiu (afişe, pliante, publicitate media, acţiuni de promovare pe teren); accesibilitatea şi adecvarea resurselor pentru învăţare; deschiderea universităţii către mediul economic şi socio-cultural; Carta Universităţii; Codul de etică universitară. Acestea sînt doar cîteva dintre documentele care trebuie puse la dosar atunci cînd se acreditează o facultate, o universitate, un program de master etc. Căci " natural! " ele trebuie acreditate. Erau şi pînă acum. După ce, la începutul anilor ’90, o cascadă de universităţi private s-a revărsat peste dorinţa de a învăţa a tinerilor români, după ce fiecare oraş mai acătării din provincie şi-a "tras" universitate unde au devenit rapid prof. dr. tot felul de notabilităţi locale (vă mai amintiţi de Nicolae Mischie, doctor în istorie? asta aşa, ca să dăm un "reper"...), s-a înfiinţat un Consiliu Naţional de Evaluare şi Acreditare Academică (CNEAA), care a aplicat nişte criterii şi a acreditat încolo şi-ncoace. Universităţi private înfiinţate pe banii studenţilor plătitori de taxe şi care funcţionau în vreo casă de cultură orăţenească sau în vreun club luat pe gratis de la sindicate au devenit astfel onorabile. Unele şi-au făcut între timp sedii ori campusuri. Aşa se scrie istoria tranziţiei. Acum " cu ocazia intrării în UE " totul trebuie reacreditat, "în lumina" normelor europene. Şi " desigur " la o calitate europeană. Aşa că s-a înfiinţat Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Superior (ARACIS) care, conform legii, "elaborează periodic metodologia şi standardele de acreditare pentru diferitele tipuri de programe şi furnizori de învăţămînt superior, care se avizează de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se aprobă prin hotărîre a Guvernului"; şi, desigur " dar ce credeaţi? " "evaluează în temeiul standardelor şi al metodologiei aprobate prin hotărîri ale Guvernului, la cerere sau din proprie iniţiativă, şi propune autorizarea, respectiv acreditarea, furnizorilor de învăţămînt superior şi a programelor lor de studii. Pe baza rapoartelor de acre-ditare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează actele normative pentru înfiinţarea de structuri de învăţămînt superior". Şi mai are ARACIS nişte atribuţii şi în domeniul asigurării calităţii (de la a la m, pe http://www.aracis.ro/ obiective_ro). Existînd, aşadar, această nouă instituţie, "furnizorul de învăţămînt superior" numit Universitatea din Iaşi, de exemplu (cea mai veche din ţară), trebuie să fie reacreditat pe baza unui dosar copios, la fel ca şi una dintre "noile" universităţi private, cea a lui Aurelian Bondrea (tot de exemplu), fostul şef de cadre al învăţămîntului din vremea tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu. Tot aşa, "furnizorul" numit Universitatea Bucureşti (a doua ca vechime şi cea mai mare din ţară) trebuie să depună şi ea dosare consistente de reacreditare, la fel ca şi universitatea din Tîrgu Jiu care l-a avut drept prorector pe prof. dr. Nicolae Mischie, mai cunoscut ca "baron local", decît prin activitatea sa universitară. Democratic, european, conform standardelor, metodologiei, procedurilor avizate, aprobate, şi-napoi la lume date: aceleaşi criterii pentru toţi. (Poate aşa se mai face curăţenie, îmi vine un gînd, dar se îndepărtează repede...) Cine evaluează şi acreditează? Evaluatorii ARACIS, desigur. Lista lor este, de asemenea, un amestec democratic de competenţe şi "competenţe", iar procedurile prin care se formează comisiile fac ca, de pildă, evaluarea unui master de istorie contemporană să fie făcută de un profesor de silvicultură de la Suceava, unul de medicină de la Tîrgu Mureş şi unul de economie de la Timişoara. Nu vă temeţi, ei nu "se bagă" în conţinutul cursurilor; evaluează acte, bifează respectarea procedurilor şi a standardelor academice. Pentru toate acestea, "furnizorii de învăţămînt superior" supuşi acreditării plătesc: de la 3427 lei noi un "program specific de masterat sau doctorat" la 164.496 lei noi o "acreditare instituţională şi evaluare externă a calităţii universităţii". Sper ca, date fiind toate acestea " dosare cuprinzătoare (sute de pagini, de la actul de înfiinţare a universităţii pînă la analiza SWOT), proceduri, metodologii, standarde, comisii, consilii, avizări, aprobări " învăţămîntul superior românesc să intre, în sfîrşit, în Europa. Cu Bondrea şi cu umbra lui Mischie cu tot " dar ce mai contează, din moment ce standardele, procedurile etc. sînt respectate... Nu mă întreb " deşi tare îmi vine " dacă, supuse acestui proces de evaluare/acreditare, universităţile Harvard sau Princeton ar ieşi cu mult mai bine decît cele din Tîrgovişte sau Ploieşti. Constat doar că importăm din UE în primul rînd birocraţia universitară, mai adăugăm şi noi cîte ceva din încîlceala administrativă carpato-danubiano-pontică, creăm noi organisme ale statului care să avizeze şi să aprobe, astfel încît bietei autonomii universitare îi rămîne prea puţin loc. Iar "ideea de calitate" a venit tîrziu, cînd spaţiul universitar românesc era deja ocupat de un amestec imbatabil de lucruri bine făcute şi improvizaţii sinistre. Între timp, în unele ţări din UE se discută la ce rezultate a dus "implementarea" Acordului de la Bologna şi există nu puţine nemulţumiri. Dar noi vom afla asta peste cîţiva ani, după ce vom aplica toate procedurile... Acest text a apărut în Dilema veche, nr. 176, din 23 iunie 2007. Nu am nimic de retras, nici de adăugat. Iar zilele trecute, Parlamentul a decis că universităţile private au dreptul să organizeze masterate şi doctorate. Aştept comentariile dumneavoastră pe această temă (la mircea.vasilescu@satiricon.ro).

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.