Funar, Sarkozy ┼či ┼čtirile

Publicat în Dilema Veche nr. 229 din 3 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än timp ce la noi Senatul aproba, ├«n unanimitate, o modificare la Legea audiovizualului prin care oblig─â posturile de radio ┼či televiziune s─â transmit─â, "├«n pondere egal─â, ┼čtiri cu teme pozitive ┼či, respectiv, negative", pre┼čedintele Fran┼úei anun┼úa o ampl─â reform─â a televiziunii publice. Subiecte "fierbin┼úi", care va s─â zic─â, pentru c─â ├«n spatele lor se afl─â rela┼úia dintre politic─â ┼či mass-media - o rela┼úie complicat─â, care st├«rne┼čte dezbateri ├«n orice ┼úar─â democratic─â. La noi ├«ns─â nu e de dezb─âtut articolul de lege ├«n sine. A┼ča cum e formulat, arat─â doar o ignoran┼ú─â cras─â, o nep─âsare fa┼ú─â de munca jurnali┼čtilor ┼či o pornire de Big Brother (acela din 1984 al lui Orwell, nu din programul TV): se ├«ntrevede c─â, de fapt, senatorii ar vrea s─â controleze nu ce fel de ┼čtiri transmit jurnali┼čtii, ci "ce vede ┼či aude poporul". ├Än plus, con┼úine o grosolan─â eroare logico-semantic─â: nu exist─â teme pozitive sau negative ├«n sine. ┼×i mai dovede┼čte ┼či precaritatea g├«ndirii senatorilor rom├óni, la care totul e ├«n alb-negru, f─âr─â nuan┼úe. Dar cred c─â deja facem o analiz─â mult prea sofisticat─â a unei prostii. Jurnali┼čtii ┼či organiza┼úiile lor au insistat suficient asupra abera┼úiei ┼či i-au solicitat pre┼čedintelui s─â n-o promulge. Mult mai pu┼úin─â aten┼úie a fost acordat─â faptului c─â aceast─â prostioar─â solemn─â, care vrea s─â "fac─â ordine" ├«n peisajul ┼čtirilor, a fost votat─â ├«n unanimitate. Nu e ├«nsp─âim├«nt─âtor? Pentru mine este. ├Än Senat se afl─â nu doar Gheorghe Funar, dar ┼či oameni inteligen┼úi ┼či stimabili. Iat─â c─â ei pot vota, la gr─âmad─â, orice tr─âsnaie, orice giumbu┼čluc legislativ n─âscut din frustr─âri, ignoran┼ú─â ┼či tupeu. Dup─â p─ârerea mea, asta ar fi de dezb─âtut: ├«n ce m─âsur─â putem avea ├«ncredere ├«n forul legislativ al ┼ú─ârii, dac─â prin el trec ca prin br├«nz─â asemenea aiureli culeg─âtoare de "consens"? Mai ales c─â, la Camera Deputa┼úilor, legea primise vot negativ. Din p─âcate, dup─â protestele legitime ┼či poantele pe tema pozitiv/negativ ale jurnali┼čtilor, subiectul s-a epuizat. Din c├«te am v─âzut, singurul comentariu care ├«ncearc─â s─â supun─â dezbaterii chestiunea institu┼úional─â, felul ├«n care s-a ajuns la acest vot, poticnelile procedurale ┼či celelalte l-a scris Ioana Av─âdani pe blogul s─âu (

). ├Än rest, probabil c─â s├«ntem prea blaza┼úi c├«nd vine vorba despre parlamentari ┼či mult prea ├«ndemna┼úi s─â adopt─âm atitudinea comod-mioritic─â de genul "p─âi, la ce te po┼úi a┼čtepta de la ─â┼čtia?...). Francezii dezbat ┼či ei cu foc anun┼úul f─âcut de pre┼čedintele Nicolas Sarkozy cu privire la reforma televiziunii publice. Dou─â chestiuni agit─â spiritele: eliminarea publicit─â┼úii de pe canalele publice ┼či numirea conducerii televiziunii de c─âtre executiv. Prima chestiune este motivat─â prin dorin┼úa de a diminua dependen┼úa de "interesele comerciale", ceea ce teoretic ar trebui s─â duc─â la programe de o calitate mai bun─â: ├«n principiu, ar disp─ârea preocuparea pentru audien┼ú─â ("atr─âg─âtoare" de publicitate), a┼ča ├«nc├«t produc─âtorii s-ar dedica trup ┼či suflet calit─â┼úii, inventivit─â┼úii, con┼úinuturilor culturale ┼či educative. Paradis, nu alta. Practic, exist─â riscul scufund─ârii ├«ntr-o blazare pe bani de la buget; mai mul┼úi bani de la buget ┼či din abonamente, dat fiind c─â ├«ncas─ârile din publicitate nu vor mai exista. Dac─â se g─âse┼čte mecanismul financiar adecvat, poate func┼úioneaz─â: ├«n Olanda, de pild─â, canalele televiziunii publice nu ├«i cost─â nimic pe telespectatori, se consider─â c─â Statul - tocmai pentru c─â ├«ncaseaz─â taxe de la cet─â┼úeni - este dator s─â le ofere programe de calitate f─âr─â s─â le mai ia al┼úi bani pentru asta. Fran┼úa ├«ns─â nu e Olanda... A doua chestiune e ├«nc─â ┼či mai sensibil─â ┼či se spune c─â Sarkozy a fost sf─âtuit de c─âtre consilieri s─â nu anun┼úe deocamdat─â "marea schimbare": ┼čeful televiziunii publice nu va mai fi numit, ca p├«n─â acum, de Consiliul Superior al Audiovizualului, ci "de executiv". ┼×i, dat fiind c─â ├«n sistemul semipreziden┼úial francez pre┼čedintele are atribu┼úii executive, inamicii lui Sarko au tras rapid concluzia c─â acesta vrea s─â ├«┼či numeasc─â "omul lui" ┼či, astfel, s─â controleze televiziunea public─â. Aici ├«ncepe s─â func┼úioneze "reflexul compara┼úiei": un purt─âtor de cuv├«nt a declarat c─â "a┼ča se ├«nt├«mpl─â ├«n alte ┼ú─âri europene", de exemplu Italia, unde conducerea televiziunii e numit─â practic de majoritatea parlamentar─â. (Invers, ├«n Italia, de c├«te ori venea vorba, criticii sistemului d─âdeau ca exemplu Fran┼úa, unde conducerea e numit─â de un organism independent, CSA...). R─âm├«ne ca temerile c─â Sarkozy va influen┼úa televiziunea public─â s─â fie confirmate sau infirmate. On vivra et on verra... M─â tem ├«ns─â c─â - la alt─â scar─â dec├«t "┼čtirile alba-neagra" ale Senatului rom├ón - ┼či francezii trec prea repede pe l├«ng─â aspectul esen┼úial: ├«n fapt, televiziunea public─â francez─â are nevoie de o reform─â. De exemplu, Jean-Luc Wachthausen, ┼čeful serviciului cultural de la Le Figaro (ziar prietenos cu Nicolas Sarkozy), aminte┼čte c─â, ├«n 1989, "intelectuali de st├«nga, printre care Max Gallo ┼či Pierre Bourdieu", nelini┼čti┼úi de "decaden┼úa" televiziunii de stat, ├«i adresau pre┼čedintelui Fran├â┬žois Mitterrand o scrisoare deschis─â ├«n care cereau "o reform─â a finan┼ú─ârii televiziunii publice prin abandonarea publicit─â┼úii" (

). A┼čadar, chestiunea e ceva mai veche ┼či e "transpartinic─â" ┼či "transideologic─â". E practic─â. Numai c─â ┼či la francezi, ca ┼či la rom├óni (de┼či la alt nivel) exist─â teama c─â politicienii vor s─â ia ├«n st─âp├«nire "juc─âria" numit─â televiziune ┼či "s─â mint─â poporul"... Politicienii vor asta, desigur (m─âcar unii dintre ei), a┼ča ├«nc├«t s├«nt foarte importante mecanismele prin care li se poate da peste m├«n─â. Toat─â lumea d─â ca exemplu BBC, cu sistemul s─âu de 12 conduc─âtori neutri, cu o independen┼ú─â invidiat─â de toat─â lumea jurnalistic─â ┼či cu o audien┼ú─â remarcabil─â. E inutil s─â ne facem iluzii: sistemul BBC e posibil doar ├«n lumea britanic─â, e un "produs" al culturii britanice. S─â "imi┼úi" modul de organizare ┼či func┼úionare a BBC ├«ntr-o alt─â ┼úar─â din Europa e ca ┼či cum ai vrea s─â rescrii Hamlet sau Regele Lear.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Misterele celor mai spectaculoase pe┼čteri din mun┼úii Hunedoarei. Unde s-ar fi aflat comoara lui Decebal
Turi┼čtii care ajung ├«n mun┼úii Hunedoarei pot vizita o mul┼úime de pe┼čteri spectaculoase, pline de mistere. Unele au fost locuite din preistorie.
image
┼×oseaua pierdut─â ├«n mun┼úi, pl├óns─â de localnici: ÔÇ×├Än scurt timp nu o s─â mai admir─âm peisajul minunatÔÇŁ VIDEO
Doar o parte din ┼čoseaua care se afund─â ├«n mun┼úi, pentru a lega Valea Jiului de B─âile Herculane, a fost finalizat─â. Localnicii se pl├óng de starea drumului na┼úional.
image
O influenceri┼ú─â urm─ârit─â de milioane de fani, acuzat─â c─â ┼či-a ucis iubitul. T├ón─âra mai fusese arestat─â pentru c─â l-a agresat fizic FOTO
Courtney Clenney, ├«n v├órst─â de 26 de ani, este o influenceri┼ú─â ┼či model OnlyFans din Statele Unite. Ea a fost arestat─â pentru crim─â, dup─â ce ┼či-a ├«njunghiat mortal iubitul, ├«n timp ce se certau.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.