Fuga din Uniunea Europeană

Publicat în Dilema Veche nr. 459 din 29 noiembrie - 5 decembrie 2012
Cetăţeanul european  Cu drepturi jpeg

Consiliul European nu a reuşit să aprobe bugetul, aşa că presa europeană toacă mărunt problema. Se comentează mai ales atitudinea „vinovaţilor“ care, pentru că vor reduceri bugetare, au stricat frumuseţe de consens european. Şi se pomenesc multe cifre şi proceduri, ceea ce duce la moartea totală a pasiunii în materie de „Europă unită“.

De fapt, se face mult zgomot pentru puţin – dacă ne referim strict la fonduri. Wolfgang Münchau (editorialist german care scrie pentru Financial Times) arată că toată cearta are loc pe o sumă foarte mică: „Să nu vă lăsaţi păcăliţi de cifra de 1 trilion (1000 de miliarde) de euro. Această sumă acoperă o perioadă de şapte ani, timp în care estimările produsului intern brut al UE sînt de aproximativ 100 de trilioane de euro. Certurile nu se referă la bugetul în sine, ci la aproximativ 3% din acest buget. Dacă ar fi să raportăm acest lucru la produsul intern brut al UE, volumul disputat este de ordinul a 0,03%. Ar fi o nebunie, din punct de vedere aritmetic, să-i acordăm vreo semnificaţie macroeconomică. În schimb, soluţionarea crizei zonei euro va costa în cele din urmă bani adevăraţi şi va avea o adevărată importanţă economică. Asupra acestui lucru ar trebui să se concentreze liderii UE, nu asupra bugetului“. Banii pentru care s-au contrazis liderii europeni sînt, aşadar, foarte puţini. Dar nu neapărat despre bani era vorba, ci despre sentimentele naţionale. Şefii statelor şi guvernelor europene erau, pentru popoarele de-acasă, războinicii trimişi la luptă. Fiecare ştie că trebuie să se întoarcă acasă şi să anunţe că a cîştigat, întru binele comunităţii, iar comunitatea trebuie să-i dea votul. Sigur, nu e pe bază de săbii şi de capete tăiate, e un război mai complicat şi mai subtil, căci summit-urile europene au perfecţionat în timp un balet complicat, creînd un adevărat paradis al negocierilor. Dar, simbolic, despre asta este vorba: fiecare îşi reprezintă ţara şi vrea să se întoarcă acasă cu trofeul – care, în cazul de faţă, reprezintă nişte procente în plus pentru agricultori, pentru regiunile sărace ori pentru ce-o mai fi.

Aşa încît nu cred – precum Wolfgang Münchau – că adevărata problemă o reprezintă banii, nici măcar cei necesari pentru a rezolva criza euro. Sigur că măsurile financiare sînt esenţiale, sigur că problemele din Grecia, Spania, Italia (poate şi Franţa?) sînt foarte serioase şi riscă să afecteze întreaga zonă euro şi întreaga Uniune Europeană. Dar mi se pare că, dincolo de succesul unor măsuri de redresare economică şi financiară, rămîne o problemă foarte complicată: tendinţele centrifuge ale unor comunităţi mai mari sau mai mici, generate de neîncredere în ceea ce altădată umplea discursurile oficiale şi reprezenta o nobilă şi frumoasă aspiraţie: „Europa comună“. Discursul eurosceptic creşte în multe locuri, dezorientarea creşte şi ea. În multe ţări, mişcările populiste (bazate, între altele, şi pe mesaje anti-UE) obţin procente tot mai importante în alegerile locale, regionale sau naţionale. Revin chiar şi partidele comuniste: în Cehia, de pildă, sau la recentele alegeri locale din Graz, în Austria, unde comuniştii au luat aproape 20%. Tot acest puzzle care colorează harta politică a Europei cu pete care exprimă neîncrederea şi confuzia cetăţenilor tinde spre o masă critică. Dar tendinţele de fugă din/de UE sînt reprezentate, desigur, în cîteva regiuni-cheie, care pot avea şi o semnificaţie simbolică. Cea mai cunoscută e Catalonia, care de mulţi ani tinde să se separe de Spania. La alegerile de duminica trecută rezultatele par să fi amînat, deocamdată, problema referendumului pe tema independenţei regiunii: partidul care doreşte ruperea de Spania nu are o majoritate absolută. Dar – după cum scria La Vanguardia – înainte de alegeri numai despre independenţă s-a vorbit peste tot, obsesiv. Se va vorbi şi în continuare, tendinţa rămîne şi are toate şansele să crească. Aşa cum, în Marea Britanie, euroscepticismul tradiţional are acum o expresie mai clară şi mai simplă: peste jumătate dintre cetăţenii britanici, spun sondajele, ar vota o ieşire a Regatului Unit din UE, dacă ar fi un referendum pe această temă.

Mi se pare că, la aceste probleme, greoaiele instituţii europene, în frunte cu Comisia, nu sînt capabile să dea răspunsuri. Poate că cetăţenii britanici sau catalani (sau cei din alte state care declară în sondaje că n-au încredere în UE sau că ar vrea să revină la vechile monede naţionale) au nişte „abordări emoţionale“, cum ar spune specialiştii. Da, şi? Cine zice că unitatea europeană se construieşte doar cu tabele, cifre şi limbaj raţional? Un editorial din The Observer demonstrează că ieşirea din UE a Marii Britanii „ar însemna mai puţină suveranitate, nu mai multă“, ba chiar un dezastru economic: fermierii britanici, care au prosperat datorită fondurilor europene, vor avea doar de pierdut, multe industrii vor migra în ţări UE sau în altă parte, economia britanică va fi tot mai mult dependentă de multinaţionalele al căror principal scop va fi să nu plătească taxe în UK ş.a.m.d. „Vom fi un stat subcontractant cu suveranitate economică zero“, căci „nici un eurosceptic nu denunţă vreodată vînzarea Marii Britanii străinilor, o presiune mai mare asupra suveranităţii noastre decît reglementările impuse de Bruxelles“ – scrie, cam apocaliptic, The Observer. Asemenea argumente raţionale (la care, evident, se poate contraargumenta la fel de raţional) nu fac impresie. Dimpotrivă. Dacă cetăţenii nu mai sînt atraşi de Europa comună, dacă ideea proiectului european nu-i mai inspiră şi dacă tind să se întoarcă spre comunităţile tradiţionale, verificate în timp (precum naţiunea sau regiunea), n-ai ce le face. Sau ai ce le face: poţi încerca să-i convingi. Dar nu prin Consilii Europene care nu reuşesc să cadă de acord asupra unei sume care reprezintă 0,03% din bogăţia Uniunii. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Secretarul de stat Marco Rubio/ FOTO:X/@libsoftiktok
Marco Rubio neagă orice concesii făcute lui Putin de către Trump
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat marți, 20 mai, în fața Senatului SUA, că președintele rus Vladimir Putin nu a primit nicio concesie din partea administrației Trump în contextul eforturilor de oprire a războiului din Ucraina.
fasole verde gratin jpg
Fasole verde gratin
Fasole verde gratin este perfectă ca fel principal vegetarian sau ca garnitură sofisticată.
minitarte cu visine jpg
Minitarte cu vișine
Minitartele cu vișine sunt deserturi delicioase. Sunt ideale pentru vară, picnicuri sau platouri festive.
senvis cu sunca jpg
Sendviș cu șuncă
Sendviș cu șuncă poate deveni un prânz delicios sau o gustare consistentă.
George Simion se declară câștigătorul alegerilor prezidențiale după anunțarea rezultatelor exit-poll, în București. FOTO Inquam Photos / Codrin Unici
Simion cere anularea alegerilor din același motiv ca în decembrie. Acuză ingerințe din partea Franței și Republicii Moldova
George Simion, liderul AUR, anunță ca va contesta rezultatul alegerilor prezidențiale, susținând că au fost ingerințe din partea Republicii Moldova și Franței în scrutinul desfășurat pe 18 mai.
foitaj cu sparanghel jpg
Foitaj cu sparanghel
Foitajul cu sparanghel este o rețetă ușoară și rapidă, perfectă ca aperitiv, garnitură sau chiar fel principal alături de o salată.
supa de ceapa frantuzasca jpg
Supă de ceapă franțuzească
Supa de ceapă franțuzească este un preparat clasic, cu un gust spectaculos.
Angel Tîlvăr FOTO Mediafax
Ministrul Apărării: România e gata să-și întărească apărarea cu sprijin european
Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a transmis la Bruxelles că România își propune să valorifice instrumentele europene din domeniul apărării pentru a-și consolida postura de apărare și pentru a sprijini industria națională.
rulada cu ciocolata si zmeura jpg
Ruladă cu ciocolată și zmeură
O ruladă cu ciocolată și zmeură este un desert rafinat, perfect pentru ocazii speciale sau răsfăț de weekend.