Ei se fac că ne conduc, noi ne facem că-i votăm

Publicat în Dilema Veche nr. 175 din 16 Iun 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Să ne imaginăm (ştiu, e vară şi sîntem plictisiţi de politică, dar tocmai de-aia...) că, într-o bună dimineaţă, un parlamentar român s-ar duce la microfonul înaltului for legislativ al ţării şi ar propune să fie introdusă pe ordinea de zi o dezbatere despre viitorul Europei, cu următoarea agendă de lucru: a) "Noi provocări pentru Uniunea Europeană" (în special schimbările climatice şi securitatea energetică; b) "Arhitectura şi substanţa unui viitor Tratat"; c) "Rolul parlamentelor naţionale în procesul de reformă". Vi se pare "de pe pereţi" o asemenea ipoteză? Şi mie, dar pornesc de la prezumţia de nevinovăţie: în definitiv, de ce să nu-l credităm pe vreunul dintre sutele de deputaţi şi senatori ai României cu o asemenea candoare?... Sigur, ar trebui - pentru ca exerciţiul de imaginaţie să fie complet - să încercăm să ghicim şi reacţiile "plenului" la o asemenea propunere. Mărturisesc că nu sînt în stare, nu am o imaginaţie atît de amplă; pot doar întrezări niscaiva rîsete zglobii, mirări profunde şi perplexităţi seci ("ce l-o fi apucat şi pe-ăsta?..."), vociferări din toate direcţiile ("avem alte priorităţi!...") şi retezări fără drept de apel ("dom’le, ne laşi?..."). Şi totuşi, o astfel de propunere nu vine din neant; este chiar agenda de lucru a Adunării Parlamentare Comune organizate la Strasbourg pe 11-12 iunie, în cadrul căreia reprezentanţi ai Parlamentului European şi ai Parlamentelor naţionale s-au întîlnit pentru a discuta aceste teme de interes pentru toţi cetăţenii UE. Au participat şi şase membri ai Parlamentului României. Aţi văzut vreun reporter din presa noastră cea de toate zilele înghesuindu-i pe onorabilii cu microfonul pentru a-i întreba ce s-a discutat acolo, astfel încît să dea de ştire ţării întregi despre viitorul care ni se pregăteşte? Mai mult decît atît (şi cer scuze că iar fac apel la imaginaţie...), să presupunem că unui producător TV sau unuia dintre popularii noştri moderatori i s-ar propune să facă o emisiune exact despre asta - despre viitorul Europei în care (zice-se) tocmai am intrat. Aici imaginaţia mea e capabilă să facă faţă: majoritatea producătorilor şi moderatorilor ar răspunde, sec, că astfel de subiecte "nu fac audienţă", ba chiar că "sînt plicticoase". Şi poate că ar şti ei ce spun... Una peste alta, se pare că trebuie să ne împăcăm cu situaţiunea: viitorul Uniunii Europene şi temele europene, în general, nu au loc pe agenda noastră publică. Iar dacă pentru dezinteresul publicului larg se pot găsi explicaţii şi scuze, indiferenţa mediului politic faţă de aceste teme nu este scuzabilă. Desigur, în toate ţările europene chestiuni precum Tratatul constituţional ori reforma instituţiilor UE nu atrag prea mulţi telespectatori; în toate ţările UE, cetăţenii sînt mai atenţi la problemele strict naţionale decît la cele cu bătaie europeană. Dar politicienii din aceste ţări găsesc loc, în preocupările lor, şi pentru chestiunile de interes european şi au capacitatea de a construi legături raţionale între politicile naţionale şi cele europene. La noi, şochează distanţa enormă dintre "uzul intern" şi "faţada europeană" a politicii. Ai noştri dovedesc în ultima vreme o iraţionalitate de-a dreptul iresponsabilă în a-şi epuiza resursele în "negocieri" pe colţul mesei şi într-un război de vorbe grele care nu au adus, pînă acum, nimic. Iar nivelul disputelor a ajuns atît de jos, încît nu se mai poate prevedea vreo cale onorabilă de ieşire din conflict. Într-un asemenea context, evident că probleme precum încălzirea globală sau resursele energetice ale viitorului nu-şi găsesc locul în actualitatea românească. Poporul cască gura spre politicieni (iar cînd se plictiseşte, schimbă canalul pe o emisiune distractivă), politicienii se bat orbeşte să cîştige voturile poporului pentru viitoarele alegeri (pe care, altminteri, toate partidele le-ar vrea amînate cît mai mult), iar în această sarabandă prostească nimănui nu-i mai pasă, de fapt, de nimeni: politicienii încearcă să cîştige popularitatea publicului prin discursuri, publicul e tot mai indiferent faţă de politicieni, pentru că "toţi sînt la fel, mint şi fură". Deocamdată, acest proces de "dezinteresare" reciprocă şi progresivă pare a duce către un singur efect, asemănător celebrului "principiu" al economiei socialiste: "noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc". În democraţia noastră, "ei se fac că ne conduc, noi ne facem că-i votăm". Între voturi, fiecare îşi vede de ale sale. Probabil că acesta este un efect pervers al aderării la UE. Ani la rînd, cetăţenii au aşteptat intrarea în Uniune ca pe o pătrundere în El Dorado, iar demnitarii au bifat, de voie-de nevoie, acquis-ul comunitar. Acum, inapetenţa noastră faţă de problemele comune ale Europei iese la iveală în toată splendoarea. Ne comportăm - în ciuda orgoliilor - ca o ţară de categoria B a Uniunii Europene. Iar asta n-ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni. Mai îngrijorător este însă că, pe lîngă indiferenţa faţă de chestiunile europene, dovedim o iresponsabilă indiferenţă şi faţă de "ideea de viitor". Blocaţi în conflictul Băsescu-Tăriceanu şi preocupaţi de micul aranjament politic de mîine, rămînem de fapt la "metoda" strămoşească de implementare a politicilor pe termen lung: "ce e scris şi pentru noi". Să-şi facă dumneaei Europa viitorul cum crede mai bine, sîntem convinşi că nu ne va lăsa la greu...

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.