Două cazuri de plîns

Publicat în Dilema Veche nr. 286 din 7 Aug 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

S-a pus taxă la trecerea podului Feteşti-Cernavodă şi lamentaţia naţională a prins din nou glas. "Nici Ceauşescu n-ar fi îndrăznit aşa ceva", scrie un cititor pe forumul unui ziar. E tînăr, probabil. Căci pe vremea lui Ceauşescu exista respectiva taxă, cu care plăteam, chipurile, bucata de autostradă dintre cele două localităţi. Şi a rămas aşa pînă acum cîţiva ani. "O să fim nevoiţi să creştem tarifele", spun şoferii de maxi-taxi. E normal: trăim " totuşi " în capitalism, aşa că preţurile nu mai sînt fixe şi decise de Stat, ci merg în sus sau în jos, după cum e piaţa. "Ne costă", au spus cetăţenii indignaţi. E adevărat, aşa cum ne costă şi altele. "Uniunea Europeană nu va lăsa lucrurile aşa", a declarat, în fine, şeful unei asociaţii a transportatorilor, care a depus plîngere la Comisia Europeană, pe motiv că această taxă încalcă Tratatul de aderare a României la UE. E un caz tipic pentru "România europeană". Orice încercare de a introduce o regulă, o taxă, o măsură oarecare stîrneşte bombăneli, agitaţii şi o lungă zeamă retorică, urmate neapărat de invocarea Uniunii Europene ca un fel de zeiţă izbăvitoare a cărei menire e să ne apere pe noi, cetăţenii necăjiţi, de "ăştia": miniştrii, administratorii, primarii, prefecţii " adică tot ce reprezintă autoritatea Statului. Cu alte cuvinte, atunci cînd se simte gîtuit de hidra birocratică şi iute vărsătoare de noi taxe şi impozite a Statului, cetăţeanul român face apel la o structură birocratică încă şi mai şi " Comisia Europeană. În cazul de faţă, de exemplu, reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi spun că taxa nu încalcă regulile UE şi că s-ar fi consultat cu Comisia Europeană înainte de a o introduce. E un tip de taxă pentru lucrări speciale (poduri, tuneluri) care se aplică şi în alte ţări. Aş! Cine-i crede? Sînt convins că mii de concetăţeni indignaţi sînt gata să jure că "aşa ceva numai la noi se poate întîmpla", fără să aibă neapărat habar despre "cum e la alţii". Iar dacă depui mărturie (cazul meu, de-un paregzamplu) că ai plătit taxe de pod şi în Olanda, şi la podul cel mare care traversează marea între Danemarca şi Suedia, reacţia vine iute: "păi, dom’le, se compară?...". Adică, mă-nţelegi, pentru o mîndreţe de pod scandinav am plăti noi (lasă că statul danez şi cel suedez merită, că-s serioase!), dar pentru frîntura asta de pod peste Dunăre să plătim "ca să fure ăştia banii?...". Un amestec de neîncredere ţărănească valahă în tot ce vine de la Stat şi de şmecherie postcomunistă televizată ("tre’ să ai tupeu că altfel nu te descurci...") duce la această stranie relaţie între nişte cetăţeni şi Statul lor: pe de o parte, cetăţenii sînt nemulţumiţi de Stat şi l-ar vrea altfel, "ca în Europa"; pe de altă parte, cînd Statul nu face nimic altceva decît fac şi altele, cetăţenii sînt subit buşiţi de un plîns copilăresc: "n-am fost consultaţi", "n-avem bani", "nu e drept", "UE, cui ne laşi?". Invocarea "zeiţei UE" este strigătul suprem, dovada vie a faptului că nu ştim să ne "înţelegem" cu propriul Stat şi că rămînem încremeniţi în parafraza după "Statul sînt eu": la români, "Statul sînt ei". "Ăştia." Nişte străini. Să recapitulăm. S-a făcut "marea alianţă" între PSD şi PD-L, s-a instaurat Guvernul, după care s-a trecut la treabă: mai întîi au apărut la televizor preşedintele, premierul şi diverşi miniştri să ne asigure că nu vom fi afectaţi de criză, apoi s-au inventat diverse agenţii guvernamentale ori s-au reconfirmat cele moştenite de la guvernul precedent. Asta pe lîngă niscaiva ministere noi (precum cel al Tineretului şi cel al Turismului; no comment). După care, s-a aflat " totuşi " că dumneaei criza va poposi şi pe meleagurile noastre, aşa încît s-a scos şi soluţia din căciulă: împrumut la FMI. Unul dintre "personajele" obsedante ale tranziţiei din anii ’90, Fondul Monetar Internaţional, şi-a trimis aşadar din nou contabilii la Bucureşti să ne verifice registrele de casă, facturile şi banii strînşi la ciorapul naţional. Deunăzi, domnii contabili au revenit şi au cerut ferm reducerea cu vreo 20% a personalului din agenţiile guvernamentale şi celelalte entităţi ale administraţiei publice. Acelea cu care se luptă premierul de atîtea luni (ce-i drept, o face mai mult la televizor decît în realitate) să le ia din sporuri şi din cumulul salariu-pensie. Bineînţeles, se ştia de multă vreme că avem un aparat funcţionăresc şi administrativ prea mare şi prea costisitor, dar ai noştri au crezut că "ţine". Reprezentanţii FMI n-au făcut decît să spună că "aşa nu mai ţine". Gravitatea cu care preşedintele şi premierul au apărut la televizor să anunţe (ca şi cum ar fi fost ideea lor) că vor să se ia la trîntă cu hidra birocratică a fost de toată frumuseţea. Au vrut, probabil, ca poporul să nu bage de seamă că "străinii" (adică instituţiile internaţionale, în care cetăţenii au mai multă încredere decît în ale noastre, conform sondajelor) ne-au prins iar cu treaba nefăcută. Şi-au asumat, aşadar, reducerea aparatului administrativ cu 20%. Imaginea contează. Reprezentanţii FMI oricum pleacă, iar pînă vin din nou în control, o să avem alegeri prezidenţiale şi după aceea poate se va schimba şi Guvernul. Şi, oricum, dacă ai ajuns şef de stat sau de guvern, nu merită să-ţi baţi capul mai mult cu un popor care, de la Conu’ Leonida încoace, vrea de la Stat doar pensii bune pentru toţi. Şi, desigur, lege de murături...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Hipertermia, urgența medicală care ne amenință viața pe caniculă. Care este măsura imediată care ne ajută
După o săptămână de Cod Roșu, serviciile de ambulanță aproape că nu mai fac față solicitărilor. Dintre acestea, hipertermiile cauzate de caniculă sunt urgențe majore, supraîncălzirea organismului punând viața pacienților în pericol.
image
Șase dintre cele mai supraestimate atracții turistice din lume. „Nu a fost deloc ceea ce mă așteptam” VIDEO
Fiecare țară are obiectivele sale turistice despre care se spune că nu trebuie să le ratezi când vizitezi acele locuri. Adesea, realitatea se ridică sau depășește nivelul așteptărilor, dar sunt și situații în care atracțiile turistice sunt supraestimate.
image
„Nostradamus cel viu” a prezis căderea sistemelor informatice încă de acum trei luni și prevestește un nou război mondial
Clarvăzătorul brazilian Athos Salomé, supranumit „Nostradamus cel viu”, a prezis o „pană tehnologică de trei zile” în 2024, potrivit Daily Mail Online, iar acum susține că ar urma un conflict la scară largă, asemănător unui al treilea război mondial.

HIstoria.ro

image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne