Dezbatere fără substanţă

Publicat în Dilema Veche nr. 294 din 2 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Săptămîna trecută, un cunoscut (şi bun) jurnalist m-a invitat la emisiunea TV pe care o realizează. Am întrebat despre ce ar urma să vorbim şi mi-a spus că despre "radicalizarea discursului politic şi atmosfera înveninată care s-a creat în politica românească". Am refuzat invitaţia cît am putut de politicos, pentru că mi-am imaginat că emisiunea va fi " ca şi alte talk-show-uri de la televiziunile româneşti " o "dezbatere" a vorbelor pe care le spun politicienii unii despre alţii, eventual cu accente pe expresiile tari sau colorate. N-am urmărit emisiunea " poate că pînă la urmă n-a fost aşa " dar mă întreb dacă "atmosfera înveninată" din politică nu este dublată sau triplată de aceste talk-show-uri înverşunate, în care nişte moderatori în general încruntaţi şi gravi se străduiesc cu tot dinadinsul să-i aţîţe şi mai mult pe politicieni. Aparenţa e salvată: aleşii neamului vin în faţa naţiunii să dezbată problemele arzătoare, iar jurnaliştii le pun întrebări incomode. Avem dezbatere, care va să zică! Numai că "naţiunea" nu stă toată să asiste la talk-show-uri (am putea spune chiar dimpotrivă: audienţa acestui tip de emisiuni nu e cine ştie ce), iar întrebările incomode sînt, de cele mai multe ori, lipsite de substanţă: nu se discută despre probleme şi soluţii, nu se discută despre idei politice ori despre programe care să pună în practică aceste idei, ci se discută despre ce-a zis X, ce-a declarat Y, ce-a contra-declarat Z. Se construiesc monologuri paralele iar la sfîrşit fiecare combatant pleacă, de fapt, cu convingerile cu care a venit, iar telespectatorul nu rămîne cu mare lucru. Sigur, acest fapt se explică în primul rînd prin calitatea proastă sau mediocră a multor politicieni de la noi: nu sînt bîntuiţi de vreo idee, sînt doar buni de gură. Apoi, jurnaliştii şi moderatorii nu vor dezbateri de substanţă, ci controversă de dragul controversei, eventual chiar un conflict din care să poată face a doua zi o "ştire" (de genul "aseară, la emisiunea cutare, politicianul Cutărică a declarat despre politicianul Cutărescu următoarele..."). Nu ştiu cum le-a intrat în minte tuturor că o discuţie cu cap şi coadă, cu idei deştepte şi pe un ton de oameni normali nu face audienţă. Or fi ştiind ei ceva, dar mă tem că, după atîţia ani în care s-a încurajat televiziunea-gîlceavă, producătorii TV se tem să încerce altceva şi altfel, ca să nu-şi piardă şi audienţa slăbuţă pe care o mai au. Numai că toată această dezlînare de vorbe are un efect pervers, pe termen lung: compromiterea ideii de dezbatere. Dacă la începutul anilor ’90 politicienii îşi urlau monologurile de partid şi nu voiau nici măcar să se întîlnească unii cu alţii, deşi toţi declarau că vor dialog, acum au ajuns ceva mai "subtili": se ceartă şmechereşte la televizor şi pretind că "dezbat". Pe ce teme? Nu e clar. Ar fi trebuit, de pildă " după ce ne-am trîmbiţat ani la rînd dorinţa arzătoare de a intra în UE " să se dezbată şi la noi chestiunile care îi preocupă pe politicienii, jurnaliştii, cetăţenii din alte ţări europene. Nu zic de schimbarea climei " temă pe care mass-media de la noi a transformat-o în campanie, tot de dragul audienţei ", dar ar putea, bunăoară, să fie pe fază în chestiunea preţului la lapte. Telejurnalele au arătat protestele fermierilor belgieni, francezi şi germani care au vărsat laptele pe cîmp ca pe o ştire de senzaţie şi atît. Or, nici agricultorii români nu stau prea bine, iar înainte de aderare s-a discutat (apoi subiectul a fost uitat, ca atîtea altele) despre faptul că România nu şi-ar fi negociat bine cota de lapte, ceea ce va crea probleme în viitor. Iar acesta e doar un exemplu, pot fi găsite multe altele în această categorie a temelor de interes imediat pentru cetăţean. Ce să mai vorbim despre teme majore precum Tratatul de la Lisabona, reforma instituţiilor europene, rolul României în UE ş.a.m.d.? Apoi: cum se dezbate ceea ce (se pretinde că) se dezbate? Argumentaţia e de cele mai multe ori slabă sau nu e; disponibilitatea de a-l asculta şi pe celălalt e aproape la fel de scăzută ca în furtunoşii ani ai FSN-ului şi "opoziţiei democrate", doar că acum politicienii s-au mai lustruit oleacă, măcar acceptă să stea împreună în acelaşi studio de televiziune. Cel puţin, asta e ce se vede. Nu neg că există şi dezbateri adevărate, funcţionale, care au drept consecinţă găsirea soluţiei acceptabile pentru toate părţile. În comisiile parlamentare care discută unele texte de lege, adesea are loc aşa ceva. Şi în unele consilii locale, reprezentanţii unor partide care se "ceartă" la vîrf chiar dezbat, de pe poziţii de parteneri, nu de duşmani irevocabili, problemele oraşului lor şi reuşesc să coopereze în rezolvarea lor. Cu siguranţă dezbaterile cu tot dichisul (cu proceduri cu tot) sînt cele organizate de diverse ONG-uri. Tinerii din societatea civilă chiar au învăţat bine lecţia şi o aplică (uneori cam rigid, dînd prea mare atenţie procedurilor de dragul formei în sine " dacă mi se permite această observaţie rezultată din mica mea experienţă de participant la asemenea dezbateri). Lipsesc însă, de la o vreme, şi dezbaterile interesante şi substanţiale între intelectuali. Totul se reduce la atacuri şi "raderi", mulţi dintre intelectualii care acum cîţiva ani erau prezenţi pe scena publică s-au retras la ale lor, iar acea parte a publicului care ar fi interesată de aşa ceva pare să fi cedat avanscena "forumiştilor" de profesie, care se bagă în seamă pe site-urile ziarelor trăgîndu-se de brăcinar cu autorii articolelor de opinie şi crezînd că "asta e democraţia". Nu e asta. Mai avem mult pînă departe. Şi, deocamdată, e ceva putred în esenţa democraţiei de la noi, dacă "dezbaterile" noastre publice sînt cum sînt.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

IMG 20241027 170832 jpg
Artizanul care continuă și azi un meșteșug aducător de valută în comunism. „Șase ani am mers în Italia să-i învăț să împletească”
Marian Săvulescu este meșterul care s-a întors, după ce cinematografele s-au închis unul câte unul, la un meșteșug mult apreciat peste hotare în anii comunismului. A învățat să împletească răchita de la o vecină de la țară și a continuat să se perfecționeze.
Manifestatie pro Calin Georgescu  Foto Inquam Photos George Calin (8) jpg
Expert din Elveția, despre amenințarea dreptei radicale în România: „există riscul să impună un regim represiv politic și cultural”
Marius Ghincea, expert în securitate și cercetător la Universitatea ETH Zurich din Elveția, susține că principalele riscuri la adresa securității României în următoarea perioadă sunt: politica belicoasă a Rusiei, normalizarea dreptei radicale și cartelizarea partidelor politice.
zelenski tricou jpg
Strategia genială prin care Ucraina poate da lovitura în războiul cu Rusia. Cheia victoriei, explicată de un reputat general român
Războiul din Ucraina evoluează într-o direcție nedorită, avertizează președintele Zelenski, și tot mai mulți analiști militari îi dau dreptate. Există totuși o rază de speranță. Generalul Virgil Bălăceanu explică cum pot ucrainenii să câștige și dacă nu-i alungă pe ruși din țară.
Studenți așteptând la coadă la cantină shutterstock jpg
Ghidul alimentației pentru studenți: cât costă o masă caldă la cantinele din România
Cantinele universitare rămân printre puținele refugii pentru studenții români care își doresc o masă caldă la prețuri accesibile, însă, uneori, programul încărcat, distanțele mari și bugetele limitate transformă această opțiune într-o adevărată provocare.
demonstratie jandarmi jpg
Grădinița din România cu principii nemțești. Își propune să formeze cetățenii model de mâine
O grădiniță din județul Botoșani este de peste 25 de ani un adevărat etalon al unui sistem pedagogic german, numit Planul Jena. Copiii sunt învățați să devină independenți, să-și folosească creativ și util calitățile, să se implice în comunitate și să devină membri utili societății.
James Bedford, primul on criogenat, foto Facebook jpg
12 ianuarie: 58 de ani de la criogenarea primului om, James Bedford, un profesor american de psihologie
Pe 12 ianuarie 1967, prima societate de cercetare în domeniul criogeniei experimenta tehnica sa revoluţionară pe o fiinţă umană, un profesor de psihologie care s-a oferit voluntar. Anul acesta, tot pe 12 ianuarie, se împlineşte un an de la moartea Lisei Marie Presley singurul copil al Regelui Elvis.
Sunghir tumba paleolítica jpg
Adoratorii de femei voluptoase care vânau uriași ai Epocii de Gheață. Ce moștenire genetică ne-au lăsat după 32.000 de ani
Primii oameni moderni care au trăit în Europa erau extrem de înalți și au lăsat în urmă, pe lângă moștenirea genetică, numeroase statuete enigmatice cu femeie voluptoase și arme cu ajutorul cărora vânau uriași ai Epocii de Gheață.
Biserica Domneasca din Curtea de Arges 01 foto Denis Grigorescu jpg
Singura biserică din România unde se află o pictură cu Fecioara Maria însărcinată va fi reabilitată din temelii. Comorile pe care le adăpostește
Unul din cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii românești medievale și totodată cea mai veche ctitorie voievodală din Țara Românească, Biserica Domnească din Curtea de Argeș, va fi reabilitată din temelii începând cu acest an.
Expoziția „Fenomenul Pitești. Adevărata față a comunismului în România Colaj Muzeul Național Brukenthal Sibiu
DESTINE SFÂȘIATE. Adevăruri tulburătoare din Închisoarea Pitești: «Nu toți erau legionari»
Printre miile de oameni care au fost victime ale monstruosului Fenomen Pitești se află și mai mulți sibieni – de altfel, după cum spun specialiștii, nu există o familie care să fi trăit în perioada anilor ’50 și să nu fi cunoscut sau auzit de cineva închis în penitenciarul argeșean.