Dezastrul. Sfîrșit de capitol.

Publicat în Dilema Veche nr. 350 din 28 octombrie - 3 noiembrie 2010
Franța, sora mijlocie jpeg

Se tot adună veştile proaste. Cele cu adevărat proaste – nu mai ştiu eu ce întîmplare de noapte pe vreo şosea ori vreo declaraţie a nu ştiu cărui politician la televiziunile „de ştiri“. Se tot adună veştile care ar trebui să ne dea de gîndit şi să ne facă, în sfîrşit, să ne dăm seama cam pe unde se află societatea noastră.

Diverse rapoarte internaţionale pe teme economice (despre competitivitate, despre încrederea investitorilor etc.) ne plasează, în clasamente, alături de ţări cu care nu ne face plăcere să ne comparăm. CEDO a dat o hotărîre-pilot împotriva României, din cauza aceleiaşi vechi probleme a restituirii proprietăţilor (sau despăgubirilor) şi a neaplicării unor hotărîri judecătoreşti definitive. Consiliul Investitorilor Străini a făcut un plan de măsuri economice şi l-a prezentat Guvernului (mesajul fiind „aşa nu se mai poate“). Studii internaţionale despre educaţie arată că un mare număr de elevi sau de absolvenţi din România sînt slab pregătiţi şi nu au competenţe de bază. Din cîteva sondaje recente rezultă că majoritatea elevilor români ar dori să studieze în afara ţării, că foarte mulţi tineri se gîndesc să plece la studii în străinătate şi apoi să-şi găsească de lucru acolo, că foarte mulţi adulţi ar dori să plece la muncă în alte ţări. Foarte mulţi sînt deja acolo, nu se ştie exact cîţi, dar se estimează că ar fi de ordinul milioanelor. Mai sînt, apoi, diverse estimări care ne spun de cîţi ani şi de cîţi bani avem nevoie pentru a ne aduce infrastructura (drumuri, reţele electrice şi de apă, canalizare) măcar la media Uniunii Europene. Şi multe altele din care rezultă că „stăm prost, monşer...“

În general, astfel de rapoarte, sondaje şi topuri fac la noi deliciul (şi uneori audienţa) ştirilor: ne place grozav să ne contemplăm propriul dezastru. Sîntem dependenţi de umorile negative, de cîte ori mai aflăm cîte o cifră sau un procent care arată că ne-am mai dus oleacă în jos, ne zgîim iute la televizor şi apoi comentăm îndelung – unii, cu vecinii, alţii, la ziar şi în talk-show-uri. Ne excită ideea că se cam alege praful: industria e la pămînt, agricultura nu ne poate hrăni, intelectualii s-au smintit şi au decăzut (pentru că sînt în solda lui Băsescu şi ai mogulilor), profesorii vor lefuri mari şi stau degeaba, medicii s-au cărat în Marea Britanie şi-n Germania, iar de politicieni, ce să mai vorbim – sînt toţi o apă şi-un pămînt. Numai că toate aceste rapoarte, studii, analize care ne privesc se bazează pe cifre şi argumente (iar uneori conţin şi soluţii) care ar presupune o dezbatere publică raţională, urmată de adoptarea unor măsuri şi de suflecatul mînecilor. Ceea ce nu prea se întîmplă. La noi, astfel de subiecte se tratează scurt şi senzaţional la televizor, cu laitmotivul „iar sîntem coada Europei“, şi apoi se comentează abundent, cu lamentaţii şi adjective.

Pe de altă parte, cei care vin cu argumente, soluţii, cu o perspectivă aplicată şi serioasă, sînt mai degrabă marginalizaţi, amînaţi, bătuţi prieteneşte pe umăr şi lăsaţi apoi baltă. Nu sînt puţini. Ştiu tot mai multe ONG-uri făcute de oameni tineri care sînt doldora de idei şi proiecte. Ştiu absolvenţi (cu studii „aici“ sau „afară“) care vor să aplice în România ce au învăţat, pe care „sistemul“ îi refuză, dar ei se încăpăţînează să reziste. Pînă şi mult hulita „presă“ (o generalizare total neadecvată) a început să organizeze campanii pozitive, să caute viaţa adevărată acolo unde este, să găsească oameni de succes, care au „pus ceva pe roate“, care au o idee sau o iniţiativă, care îşi iau în serios calitatea de cetăţeni şi nu aşteaptă totul de la Guvern şi de la Stat. Dar astfel de oameni şi de iniţiative se sufocă în valul majoritar de pesimism comod, în lehamitea obişnuită a comentariilor, în fatalismul mioritic.

Nu ştiu dacă s-a atins „masa critică“, nu ştiu cîţi au învăţat între timp „gîndirea pozitivă“, dar cred că plăcerea noastră de a ne contempla dezastrul nu mai are zile multe. Audienţele catastrofelor televizate şi divertismentului facil sînt în scădere, tinerii învaţă tot mai bine să-şi caute online informaţiile de care au nevoie şi – în ciuda calităţii scăzute a şcolii – învaţă să fie mai deschişi şi mai direcţi, mai preocupaţi de ce e în jurul lor. Desigur, spune sondajul, majoritatea vrea să meargă la studii în străinătate, ceea ce poate suna dezamăgitor. Vestea bună este că majoritatea vrea să înveţe.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul în care Statele Unite se raportează la Taiwan e adesea descris ca fiind „ambiguitate strategică”.
Bătălia cu giganții jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemența cu care Viktor Orbán respinge ultimul set de sancțiuni împotriva Rusiei precum și alte măsuri de sprijin pentru Ucraina arată distanța care se cască între Ungaria și Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia conviețuiește constant cu rusofilia, admirația cu panica, tentativa colaborării cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie morală a lumii europene se oglindește și în insuficiența modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dacă izbînda Ucrainei în fața Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o tristețe melancolică.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existența „măgarului cu un singur corn în frunte” a fost confirmată și de Aristotel.
O mare invenție – contractul social jpeg
Vlad Constantinesco și Stéphane Pierré-Caps: o pledoarie pentru libertate
Oferă o imagine complexă și coerentă a raporturilor dintre Constituție, stat, societate și individ.
Iconofobie jpeg
Bifurcațiile gîndirii etice
Din păcate, „așezarea“ (etică) pe toate nivelurile de gîndire rămîne inaccesibilă multora dintre noi.
„Cu bule“ jpeg
Noroc chior
Dicționarele noastre mai înregistrează însă cîteva caracterizări similare, norocul putînd fi apreciat superlativ ca „orb”, „porcesc”, „cu carul”.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Activități de week-end
În viață trebuie să știi trei lucruri: ce vrei – adică să ai un scop, în ce crezi – adică să respecți niște valori și ce trebuie să faci – adică ce acțiuni întreprinzi.
Un sport la Răsărit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA şi ATP au spus că a interzice sportivi (chestie care nu implică ţările lor, deja puse pe tuşă de toată lumea) încalcă principiul nediscriminării pe bază de naţionalitate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?