Despre Parlamentul European

Publicat în Dilema Veche nr. 240 din 18 Sep 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De la o vreme, Parlamentul European ┼či-a ├«mbun─ât─â┼úit marketing-ul. Institu┼úie fundamental─â pentru construc┼úia european─â, forul care ├«┼či ├«mparte activitatea ├«ntre cele dou─â sedii de la Strasbourg ┼či Bruxelles a avut, mult─â vreme, un handicap: nu era, asemenea parlamentelor na┼úionale, un organism legislativ. Cele mai importante decizii pentru Uniunea European─â erau de competen┼úa Comisiei Europene ┼či a Consiliului European (adic─â a┼ča-numitele summit-uri, ├«nt├«lnirile periodice ale ┼čefilor de stat ┼či de guvern din ┼ú─ârile membre). Odat─â cu perfec┼úionarea mecanismelor institu┼úionale, Parlamentul European a dob├«ndit un rol mai important ├«n anumite domenii, de exemplu ├«n aprobarea bugetului Uniunii sau ├«n numirea comisarilor europeni. ├Än 2009, la dou─âzeci de ani de la primele alegeri directe ale parlamentarilor europeni, pentru prima dat─â cet─â┼úenii din UE ├«┼či vor vota ale┼čii ├«n aceea┼či zi ├«n toate ┼ú─ârile membre. M─âcar simbolic, e un pas ├«nainte pe calea integr─ârii. Dar, deocamdat─â, dat fiind c─â Tratatul de la Lisabona ├«nc─â nu a fost adoptat, rolul Parlamentului European r─âm├«ne, cumva, nel─âmurit. Este, f─âr─â ├«ndoial─â, un for important al democra┼úiei europene pentru c─â dezbate problemele cet─â┼úenilor din cele 27 de ┼ú─âri ┼či ofer─â posibilitatea reprezent─ârii tuturor curentelor de idei ┼či tuturor opiniilor. Dar ├«nc─â nu este, p├«n─â la cap─ât, "legislativul european", nu are puteri depline de legiferare. Probabil c─â acest statut neclar a contribuit la faptul c─â (a┼ča cum arat─â Eurobarometrele) destul de pu┼úini cet─â┼úeni ├«i cunosc activitatea, iar cota sa de ├«ncredere este destul de sc─âzut─â. Ceea ce s-a v─âzut ┼či la alegerile europene: electoratul prezent la vot a fost din ce ├«n ce mai sc─âzut, din 1979 ├«ncoace. A┼ča ├«nc├«t, pentru a ie┼či din conul de umbr─â ┼či de dezinteres, de la o vreme Parlamentul European a devenit mult mai activ ├«n materie de comunicare. Site-ul s─âu (www.europarl.europa.eu) este foarte cuprinz─âtor, public├«nd toate documentele, rezolu┼úiile, dezbaterile, discursurile, dar av├«nd ┼či o parte mai "prietenoas─â", cu un fel de ┼čtiri redactate simplu ┼či clar. Din 17 septembrie, exist─â ┼či Europarl TV, care transmite pe Internet nu doar dezbaterile ├«n direct (acestea puteau fi v─âzute ┼či ├«nainte pe site-ul institu┼úiei), dar ┼či o produc┼úie proprie de programe. ├Än numele interactivit─â┼úii, cet─â┼úenii vor putea, desigur, s─â-┼či exprime opiniile ┼či s─â contribuie la con┼úinutul canalului TV. Parlamentarii europeni sper─â ca, prin toate aceste mecanisme de comunicare, s─â devin─â mai cunoscu┼úi cet─â┼úenilor pe care ├«i reprezint─â. Oricum, vizibilitatea lor a crescut ├«n ultima vreme mai ales datorit─â c├«torva reglement─âri ├«n domenii care privesc via┼úa de toate zilele a europenilor. Cel mai mare succes a fost, f─âr─â ├«ndoial─â, mic┼čorarea tarifelor de roaming, ob┼úinut─â la ini┼úiativa eurodeputa┼úilor. S-au votat rezolu┼úii ori declara┼úii scrise cu privire la tot felul de domenii ┼či probleme: combaterea drogurilor, persoanele f─âr─â ad─âpost, transparen┼úa ├«n rezervarea biletelor de avion, protec┼úia mediului etc. Uneori, Parlamentul European pare un fel de oficiu pentru protec┼úia consumatorilor, c─âci din documentele discutate ┼či votate se ├«ntrevede "grija pentru cet─â┼úean". Desigur, nu e nimic r─âu ├«n asta, dar exist─â riscul ca aleg─âtorii s─â perceap─â institu┼úia parlamentar─â a UE ca un fel de entitate care se ocup─â de chestiuni "de rutin─â", nu de marile probleme. Nu este, totu┼či, a┼ča. ├Änainte de toate, PE r─âm├«ne un forum de dezbateri, un spa┼úiu al confrunt─ârilor de idei ┼či opinii. ├Än virtutea acestui fapt, se perind─â pe sub cupola sa tot felul de ini┼úiative ┼či se solicit─â tot felul de lucruri - unele "cerute" de realitate, altele doar de "trend"-ul ideologic. Dup─â ce, recent, fusese respins─â ideea ├«nfiin┼ú─ârii unui Institut European al Egalit─â┼úii de ┼×anse, chestiunea discrimin─ârii ├«ntre femei ┼či b─ârba┼úi a revenit ├«n aten┼úie datorit─â raportului "Influen┼úa marketing-ului ┼či a publicit─â┼úii asupra egalit─â┼úii dintre femei ┼či b─ârba┼úi". Autoarea este Eva-Britt Svensson, reprezentant─â a Grupului St├«ngii Unite, fost─â pre┼čedint─â a unei mi┼čc─âri care milita pentru neintegrarea Suediei ├«n UE. Potrivit raportului, "publicitatea care transmite mesaje discriminatorii ┼či/sau degradante din perspectiva de gen, precum ┼či toate tipurile de stereotipuri de gen constituie un obstacol ├«n calea realiz─ârii unei societ─â┼úi moderne ┼či egalitare". A┼ča ├«nc├«t ┼ú─ârile membre s├«nt invitate s─â fac─â studii despre imaginea femeilor ┼či a b─ârba┼úilor ├«n publicitate ┼či s─â ia m─âsuri (inclusiv juridice) pentru ca utilizarea femeii ca "obiect sexual" sau ├«n ipostaze "degradante" (adic─â "la crati┼ú─â" sau "la sp─âlat rufe"), dar ┼či a b─ârbatului-sp─âl├«nd-ma┼čina-├«n-fa┼úa-casei s─â ├«nceteze. S-au cerut chiar reglement─âri la nivel european pe aceast─â tem─â. ┼×i - pentru a stimula exemplele pozitive - acordarea unui premiu acelor reclame care se ├«ndep─ârteaz─â cel mai mult de abord─ârile "stereotipe". Comisarul european pentru mass-media ┼či societatea informa┼úional─â, Viviane Reding, s-a opus, pe bun─â dreptate, acestor solicit─âri, ar─ât├«nd c─â ar afecta libertatea de exprimare: nu reglement─ârile "unice" ┼či impuse s├«nt solu┼úia, ci autoreglementarea, care func┼úioneaz─â deja ├«n multe state; iar legile deja existente ofer─â suficiente solu┼úii ├«mpotriva discrimin─ârilor. Are perfect─â dreptate. Ceea ce nu s-a mai spus ├«n dezbateri (poate c─â nu era destul de "politic corect" pentru sala Parlamentului) este c─â, ├«ntre cele 27 de ┼ú─âri membre, exist─â substan┼úiale diferen┼úe culturale. ├Äntre egalitarismul nordic ┼či "conservatorismul" sudic - ├«n care multe stereotipii despre femei ┼či b─ârba┼úi s├«nt, de fapt, valori asumate de o bun─â parte a oamenilor - exist─â deosebiri care nu pot fi anulate printr-o politic─â european─â unic─â. Iar dac─â Europa vrea s─â r─âm├«n─â un spa┼úiu al diferen┼úelor culturale, trebuie s─â tolereze ┼či ceea ce unora, mai "updata┼úi" din punctul de vedere al corectitudinii politice, li se poate p─ârea un stereotip periculos ┼či ├«nvechit. ├Äntre altele, ┼či de aceea este bun ┼či necesar Parlamentul European: pentru a dezbate tot felul de idei ├«nainte ca acestea s─â devin─â norme.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.