Democraţie şi aritmetică

Publicat în Dilema Veche nr. 443 din 9-15 august 2012
Cetăţeanul european  Cu drepturi jpeg

- căldură mare şi realitate puţină -

Cele 40 de grade de afară sînt un moft față de fierbințeala care a cuprins politica și administrația publică românească după ce Curtea Constituțională a solicitat listele electorale permanente. Mă rog, n-a fost clar de la început ce a solicitat de fapt Curtea Constituțională: o renumărare sau o simplă prezentare a listelor pe baza cărora s-a votat la referendum. Dar nu putem pentru ca să ne încurcăm în asemenea fleacuri, iar dacă fiecare a înțeles ce i-a picat mai bine nu e nici o surpriză în lumea românească.

Eterna și fascinanta democrație originală s-a apucat, așadar, serios de aritmetică. Dar nu aceea care se învață în școală, ci una alcătuită după chipul, asemănarea și culoarea politică a preopinentului. Tema pentru acasă dată de Curtea Constituțională a fost luată în serios și tradusă de fiecare pre limba și înțelegerea sa. Brusc, politicienii români au devenit specialiști în demografie și au desfăcut băierile unei creativități de care nu-i puteam bănui pînă mai ieri. Ion Iliescu – serios și cumpătat cum îl știm dintotdeauna – a socotit că avem pierderi naturale de o sută-două de mii de oameni pe an, bașca milioanele de inși plecați în străinătate. Așa că „să se dea o lege“, propune fostul președinte: cine stă mai mult de șase luni în străinătate să nu mai figureze pe listele electorale permanente. De parcă în zilele noastre cu liberă circulație la nivel european ai putea să-i găbești așa ușor pe cei care stau în străinătate... În niște stenograme de la ședința conducerii PNL publicate de Dan Tăpălagă, Varujan Vosganian are două propuneri „modeste“: să fie scoși de pe listele electorale cei cu sindrom Down și bolnavii de Alzheimer, căci ei oricum nu au capacitatea să... Noul ministru al Administrației, Radu Stroe, după ce face o glumiță despre sectoriștii de odinioară, care știau „orice om care apărea în plus“, propune serios ca președinții de bloc să fie implicați în numărătoarea cetățenilor, pentru că „au atribuții precise“. Și, tot în stenogramele de la ședința PNL, la un moment dat cineva atrage atenția că morții n-au fost scoși de pe listele electorale, de 22 de ani; la care talentatul scriitor Varujan Vosganian emite următorul aforism: „Cu morții n-o rezolvi. Numai cu morții n-o rezolvi“. (Dan Tăpălagă spune că, jurnalistic vorbind, a verificat stenogramele și sînt reale; dar stilistic vorbind, ele nu mai au nevoie de nici o probă de veridicitate, pentru că se potrivesc perfect pe colțurile minților și rumegușul limbajului de politician român curent). Ș.a.m.d.

Toată vînturarea de opinii (și să nu le uităm pe ale editorialiștilor neamului, moderatorilor TV și forumiștilor!) în legătură cu numărul cetățenilor cu drept de vot arată că, după ce a dat iama cu Ordonanțe de Urgență prin instituțiile statului, punînd sub semnul întrebării democrația, USL se ia de piept cu aritmetica. Și vrea s-o învingă. Ceea ce – dincolo de orice luptă pentru putere – arată că a pierdut total contactul cu realitatea. Zi de zi, știrile – fie ele breaking sau nu – sînt făcute din declarații ale lui cutare și cutare, urmate de replici la respectivele declarații. Iar declarațiile arată, de cele mai multe ori, că oamenii noștri politici nu urmăresc, de fapt, o agendă publică și nici nu se adresează, de cele mai multe ori, cetățenilor, ci își dau replici unii altora, la intervale de maximum o oră, cît să „prindă“ următorul grupaj de știri de la televiziuni. De cîteva luni, această „tehnică“ de ducere cu vorba a ajuns la intensități nebănuite: se vorbește despre nimic, iar telespectatorii urmăresc cu sufletul la gură desfășurarea nimicului. Realitatea e în altă parte, iar adevăratele probleme ale României vor ajunge, fără intermedierea televiziunilor, în viața cetățenilor, cît de curînd, sub formă de prețuri mai mari, credite mai scumpe, lipsă de perspectivă pentru tineri, funcționare proastă a administrației și altele. Dar cetățenii nu mai există, în discursul nostru public, cu viețile lor reale, de oameni în carne și oase, cu suflet și emoții, cu mame și tați și copii, cu bucurii și tristeți; nu mai sînt oameni, sînt „populație“, nu mai au biografii reale, au doar un CNP pe liste. Și, la o adică, dacă o cer interesele partidului, pot fi scoși oricînd de pe liste – pentru că au Alzheimer, pentru că au plecat în străinătate ori pentru că nu sînt acasă cînd a venit primarul să-i numere.

Toată această luptă la baionetă cu aritmetica nu e decît efectul ultim al irealității în care se mișcă politicienii români. (Și nu numai ei: și o bună parte din cetățeni.) „Realitatea“ este, pentru cei mai mulți dintre oamenii politici, aceea a talk-show-urilor și a declarațiilor televizate. E făcută din tonele de opinii exprimate brambura la TV, pe bloguri și pe unde se nimerește, dar neglijează total faptele. Dacă pînă și numărul cetățenilor cu drept de vot se „determină“ prin opinii exprimate la TV, se cheamă că politica românească a luat-o complet pe ogor. Iar soluția la așa ceva ar fi politicieni noi, cu un comportament bazat pe realitate. Ceea ce, desigur, va veni cu timpul. Deocamdată, acest război inutil ar putea produce „victime colaterale“ neașteptate și masive: la toamnă, cînd vor crește prețurile și condițiile economice se vor înăspri, milioanele de cetățeni cărora acum USL le ridică ode că au vrut să „scape țara de dictator“ vor descoperi brusc că guvernul s-a folosit de ei în lupta politică, dar nu e în stare să le rezolve problemele. Și își vor da seama că democrația și statul de drept le dă voie să protesteze. Cei care sînt acum pe cai mari și visează la glorioasele lor biografii politice s-ar putea să rămînă doar niște accidente ale tranziției.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

capsuni freepik jpg
Trucul ingenios care ajută căpșunile să fie mai mari și mai gustoase ca niciodată. Ce trebuie pus în pământ
După cum putem observa, temperaturile din țara noastră devin tot mai calde, iar românii care stau la curte încep deja să se ocupe tot mai intens de diversele fructe și legume pe care le cultivă.
Ramona Gaza Artemis II   KSC, Vehicle Assembly Building jpg
De la Lugoj la Marte. Povestea româncei de la NASA care a contribuit la Artemis protejând astronauții de radiațiile ucigașe
Ramona Gaza are un rol esențial la NASA și în misiunile Artemis: e numărul 2 (director adjunct) la Sistemul de Radiații, iar munca ei este să se asigure că oamenii care ies în spațiu supraviețuiesc radiațiilor cosmice. Într-un interviu pentru „Adevărul”, ea povestește drumul din Lugoj la NASA.
examen scoala jpg
Harta taxelor școlare în 2026. Cât costă „fuga” de sistemul public în București, Cluj și marile orașe
Analiza costurilor educației private din marile orașe arată diferențe semnificative, Bucureștiul având cele mai ridicate taxe și cea mai mare ofertă de unități, urmat de Cluj și Timișoara, în timp ce Iași și Constanța se mențin la un nivel mai redus atât ca prețuri, cât și ca număr de instituții.
razboi foto AI jpg
„Un miliard de dolari pe zi” - Cât mai poate dura războiul care bagă în corzi economia globală
Războiul din Iran evoluează imprevizibil, după eșecul negocierilor, cu toate că SUA au de partea lor forța militară. Iranienii, în schimb, compensează și aplică o lovitură cumplită, explică, pentru „Adevărul”, Ioana Constantin-Bercean, astfel că nota de plată i-ar putea „răni” tocmai pe învingători.
parchet istock jpg
Cum se montează corect parchetul nou peste cel vechi. Detaliile importante pe care trebuie să le știi
Atunci când montăm parchetul nou, ne vom gândi imediat că cea mai rapidă și mai simplă metodă este să o facem direct peste cel vechi. Însă, deși această soluție ne poate ajuta să terminăm lucrările mai repede, ea nu este viabilă în orice situație.
pasaj Oradea PNRR jpg
PNRR și iluzia absorbției: suntem pregătiți pentru banii europeni? „Reformele reale se fac când ajungi rău de tot, în România nu se va întâmpla asta”
România nu era pregătită administrativ să transforme eficient fondurile europene în creștere economică reală, iar diferența dintre „absorbție” și rezultate concrete rămâne majoră. În absența unor reforme profunde, stabilitatea actuală riscă să mențină stagnarea, nu progresul.
muma lui stefan cel mare jpg
14 aprilie: Ziua în care, în 1457, Ștefan cel Mare l-a răsturnat de la putere pe domnitorul Petru Aron și urcat pe tronul Moldovei
Pe 14 aprilie, în 1457, Ștefan cel Mare l-a învins pentru a doua oară pe domnitorul Petru Aron, devenind domn al Moldovei, iar în 1865, peședintele american Abraham Lincoln a fost împușcat. În aceeași zi, dar în 1828, a început războiul ruso-turc,
govia la islaz   foto fb primaria islaz jpg
Timpul horelor: de la „hora de pomană” pentru sufletul celor duși nenuntiți, la „Govia” care adună satul. „Acum tineretul e cu altele”
După o perioadă de post lung și greu, lumea satului începea odinioară, în zilele de Paște, vremea horelor, prilej de întâlniri cu bucurie. Vremea horelor satului a apus, în schimb în sudul țării se mai păstrează obiceiuri precum „hora de pomană” și „Govia”.
Bergodi jpg
Universitatea Cluj a sprintat spre primul titlu din istorie. Ardelenii au dat de pământ cu Universitatea Craiova
După ce a ratat titlul cu Universitatea Craiova în 2020, antrenorul italian Cristiano Bergodi (61 de ani) își poate împlini visul cu Universitatea Cluj în 2026.