Democraţia de gaşcă

Publicat în Dilema Veche nr. 162 din 16 Mar 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Aşadar, alegerile pentru Parlamentul European s-au amînat. Este singurul lucru sigur şi care va rămîne neschimbat între ziua cînd scriu acest articol şi cea în care va apărea. În rest, confuzia e atît de mare încît ne putem aştepta la orice. Au fost, în mare, două tipuri de reacţii faţă de decizia premierului Tăriceanu (care au preluat, mai mult sau mai puţin, argumentaţia pro sau contra a partidelor politice). Unii au considerat că am dat un semnal prost Uniunii Europene, că am ratat primul act politic important de după aderare - şi anume desemnarea în mod democratic a reprezentanţilor noştri în Parlamentul European -, că am dat încă o probă de imaturitate politică şi democratică, demonstrîndu-le celor care cereau amînarea aderării noastre la UE că au avut dreptate: nu sîntem "copţi" pentru Europa, din cauza nepăsării cu care ne afundăm în daraverile de clopotniţă ale politicii valahe. Alţii au spus că, dimpotrivă, nu e o problemă amînarea alegerilor, ţara e - totuşi - guvernată, importantă e clarificarea crizei politice, iar dacă alegerile ar fi avut loc pe 13 mai, ar fi fost parazitate (şi, deci, "falsificate") de disputele interne: tocmai pentru a ne dovedi "copţi" pentru Europa, trebuie să ne rezolvăm întîi daraverile de clopotniţă, şi apoi, îmbrăcaţi frumos şi cu un aer solemn, să purcedem la alegerea europarlamentarilor. E inutil să ne mai punem problema cine are dreptate: faptul e consumat. Mi se pare însă folositor să observăm cîteva lucruri despre modul în care a avut loc această amînare, despre procedurile la care recurg cele mai înalte instituţii ale statului. Căci simpla amînare a alegerilor n-a transmis Europei nimic nou: doar că Guvernul României nu-şi respectă propriile angajamente, ceea ce Europa ştie de mult. Căci nu Comisia Europeană ori Parlamentul European fixaseră data de 13 mai, ci Guvernul nostru, după consultări cu partidele politice. Semnalele cu adevărat proaste - foarte proaste, mizerabile chiar - sînt transmise de modul în care a avut loc amînarea, ca şi de funcţionarea principalelor instituţii ale democraţiei noastre. Ordonanţa de amînare a alegerilor a fost publicată în Monitorul Oficial fără să fie contrasemnată de ministrul Justiţiei şi de ministrul de Interne. Un comunicat al Ministerului Justiţiei susţine chiar că ordonanţa ar fi ilegală. Sîntem în plină aberaţie: îi spunem Europei nu doar că am amînat alegerile, ci şi că am făcut asta pe colţul mesei, cu o hîrtie semnată pe jumătate, că "aşa a vrut şefu’". Iar la români, nu procedurile legale sînt importante, ci cum hotărăşte şefu’. E vina procedurilor, pentru că sînt complicate. De exemplu, preşedintele trebuia să semneze revocarea din funcţie a ministrului de Externe în treizeci de zile; n-a făcut-o, iar premierul l-a reclamat la Curtea Constituţională. După care, preşedintele a spus că o făcuse deja "de luni", dar a vrut să mai vorbească o dată la telefon cu fostul ministru, de-aia a întîrziat. După care, Camera Deputaţilor a zis şi ea că aş!, decretul semnat a venit abia marţi la ora 13,30, dar n-a fost trimis la Monitorul Oficial. Nu e complicat? Nu-i mai simplu să "iasă şefu’ pe televizor" şi să dea cu vorba? La fel a fost şi cu participarea preşedintelui la şedinţa de Guvern. O zi întreagă, preşedintele şi premierul şi-au trimis scrisori (deschise!) hamletiene, polemizînd pe articole de Constituţie: a participa sau a nu participa la şedinţă. Apoi au ieşit şi unul, şi altul "pe televizor", fiecare ţinînd-o pe a lui: Băsescu că a fost, Tăriceanu că n-a fost, a vorbit doar cu miniştrii... Şi totuşi, lucrurile merg înainte. Curtea Constituţională a ajuns un fel de cabinet de consultanţă juridică - e sesizată cînd de premier, cînd de vreun ministru, cînd de vreun partid, să se pronunţe asupra multor lucruri în care "fiecare o ţine pe-a lui", să "traducă" legea fundamentală pe înţelesul politicienilor. Iar în acest timp, instituţiile democraţiei româneşti - Parlamentul, Guvernul, Preşedinţia - au un comportament "personalizat", după umorile liderilor, penibil în ochii politicienilor europeni (obişnuiţi cu respectarea regulilor, a procedurilor şi etichetei instituţionale), care arată că încă nu avem o democraţie adevărată, bazată pe instituţii solide şi funcţionale. Avem o democraţie de gaşcă, în care totul depinde de "ce vrea şefu’". Şi avem şi şefi care nu ştiu exact ce vor, dar se detestă unii pe alţii. Şi asta li se pare o "bază" suficientă pentru a lua decizii.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

Luis Suarez FOTO EPA EFE jpg
Scandal uriaș după Ghana-Uruguay. Ce au făcut colegii lui Suarez în timp ce acesta plângea în hohote
E scandal imens după meciul Ghana - Uruguay de la Cupa Mondială 2022. Selecţionerul Uruguayului a sugerat că arbitrul german Daniel Siebert este de vină pentru eliminarea echipei sale de la CM 2022, informează DPA.
Congres AUR - George Simion - 27 mar 2022 / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
AUR cere ca România să nu mai ajute R. Moldova
Alianța pentru Unirea Românilor a adoptat în cadrul Congresului organizat la Alba Iulia o rezoluție prin care cere unificarea României și R. Moldova. Șeful formațiunii a susținut însă că România ar trebui să oprească ajutorul îndreptat către vecini.
Procesul comunist din Gara Teiuş: cum au fost judecaţi ceferiştii vinovaţi de catastrofa feroviară din 1968 jpeg
Cum erau urmăriți ceferiștii de către Securitate. Zeci de informatori erau folosiți de către „organe”
Securitatea comunistă avea în obiectiv și angajații de la CFR, domeniu de activitate care s-a dezvoltat mult după anul 1970. În Alba, dosarul de obiectiv „transporturi feroviare” a fost deschis în luna august 1972.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.