De la principii la realitate

Publicat în Dilema Veche nr. 389 din 28 iulie - 3 august 2011
Cetăţeanul european  Cu drepturi jpeg

Spania a hotărît recent să facă un pas înapoi în privinţa accesului românilor pe piaţa muncii: nu va mai fi liber; va fi nevoie de permis de muncă şi de alte formalităţi birocratice. Explicaţia e la îndemînă: criză, şomaj mare în Spania, deci necesitatea de a limita posibilitatea „altora“ de a lua locurile de muncă, şi aşa puţine, ale cetăţenilor spanioli.

Ani la rînd, milionul de români din Spania a reprezentat un „caz de succes“. Ai noştri îşi găseau de lucru şi cîştigau mai bine, patronii spanioli angajau mînă de lucru bună şi ieftină. N-au fost – cu mici excepţii – nici măcar tulburări sociale, precum în Italia: presa şi politicienii nu prea au avut ocazia să se ocupe de „problema românilor din Spania“ sau a „romilor români din Spania“. În anii aceia, economia spaniolă mergea bine: îmi amintesc ce tristeţe a copleşit presa italiană acum cîtva timp, cînd în statistici s-a constatat că, la anumiţi indicatori economici, Spania depăşise Italia. Acum e criză. În numele crizei şi din lipsă de imaginaţie, se aplică (aşa se întîmplă peste tot) soluţia la îndemînă: un pas înapoi. A crescut şomajul, deci limităm accesul la piaţa muncii. E adevărat, dintre românii aflaţi deja în Spania, mulţi sînt în şomaj, deci n-ar avea sens să mai fie primiţi şi alţii. Dar acesta nu e decît un „argument“ de suprafaţă. Economic, probabil că nu va ajuta Spania prea mult: amărîtele de locuri de muncă existente nu vor reduce semnificativ şomajul printre spanioli. Dar simbolic, guvernul (de centru-stînga!) speră că va mai ciupi un pic de încredere şi voturi făcîndu-se că se ocupă de bunăstarea propriului popor. Nu altfel fac alte guverne din alte ţări, care limitează accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii unor ţări din UE, sub presiunea unor partide populiste şi naţionaliste. De fapt, ceea ce sună prost în decizia autorităţilor din Spania este faptul că se întorc la un stadiu anterior.

Numai că migraţia masivă a românilor în Spania are o semnificaţie mai importantă, dincolo de aspectele economice şi de miliardele de euro trimise acasă. Dacă simplificăm puţin perspectiva şi privim faptele în sine, constatăm că, prin aşezarea unui milion de români în Spania (şi altul în Italia), este prima dată cînd funcţionează la nivel de masă unul dintre principiile Uniunii Europene, care spune că orice cetăţean are dreptul să muncească, să se angajeze, să se stabilească oriunde pe teritoriul UE. O cantitate mare de oameni a luat în serios libera circulaţie a persoanelor şi s-a dus să-şi caute de lucru în altă ţară a Uniunii. Dacă „a luat în serios“ pare neadecvat, putem spune că „a profitat“ sau „a beneficiat“ – chestie de interpretare. Dar faptul rămîne. Şi mă refer, desigur, la cei care lucrează acolo cu forme legale. E pentru prima dată cînd un principiu formulat atît de sofisticat în documentele comunitare este „tradus“ pe înţelesul lor de înşişi cetăţenii europeni: avem voie, ca urmare a integrării, să lucrăm în altă ţară? Atunci, s-o facem. Nu mai e vorba de o mînă de pensionari britanici care se retrag în satele însorite din sudul Spaniei şi Portugaliei, nici de cîteva vedete care îşi cumpără casă în Toscana sau pe Valea Loarei pentru că e la modă, nici de manageri de bănci ori multinaţionale pe care slujba îi poartă de colo-colo, oriunde firma-mamă îşi mai deschide sucursale. Nu. E vorba despre un fenomen de masă. Or, ditamai principiul înscris în toate tratatele şi documentele comunitare a fost gîndit pentru toţi cetăţenii UE. Şi (desigur, din cauza sărăciei, a tranziţiei etc. – dar nu asta contează acum), imediat ce au dobîndit statutul de cetăţeni europeni, cîteva milioane de români s-au hotărît să-şi schimbe viaţa cu ajutorul acestui principiu. Ceea ce a creat unele erori de limbaj: multă lume i-a numit pe românii din Spania şi Italia „imigranţi“, deşi termenul nu se aplică cetăţenilor europeni. (Nimănui nu-i trece prin cap, de pildă, să-l numească „imigrant“ pe directorul filialei din România a unei bănci austriece sau franceze, trimis din ţara-mamă să lucreze o vreme aici – şi care eventual rămîne de tot aici, sînt destule cazuri.) Această inadecvare de limbaj arată că lumea nu era pregătită pentru această nouă realitate care a decurs din principiul liberei circulaţii a persoanelor: bine-bine, o fi scriind în documentele europene, dar chiar aşa repede?

Acum, Spania a decis să revină la stadiul anterior. Nu e singura. Franţa expulzează imigranţi, Danemarca reintroduce controlul la frontiere şi, în general, peisajul european e tot mai trist. Summit-urile europene sînt tot mai mult nişte ciondăneli între şefi de state care vor să-şi protejeze cît mai mult „interesele naţionale“ şi se gîndesc mai mult la alegerile din ţara lor decît la frumoasele principii din Tratate. Simon Jenkins, editorialist la The Guardian, observă că neîncrederea în proiectul european a devenit majoritară: „Cel mai recent Eurobarometru al opiniei publice arată că numărul persoanelor care nu au încredere în proiectul european îl depăşeşte pentru prima dată pe cel al celor care au încredere, în special în Marea Britanie, Germania şi Franţa. Sondajele de opinie arată că din ce în ce mai puţine ţări consideră apartenenţa la UE un lucru bun, opoziţia faţă de UE crescînd pe măsură ce înaintăm spre nordul Europei. Există riscul ca atitudinile eurosceptice să apară de-a lungul graniţelor istorice“. Dacă nu cumva au reapărut deja, dar încă sînt ambalate într-un soi de ipocrizie de către nişte lideri europeni mediocri care, dacă tot au moştenit de la predecesorii lor ideea de Europă Unită, profită de ea atîta timp cît încă nu au curajul s-o abandoneze cu totul. Deocamdată, o lasă baltă pe bucăţi: în chestiuni punctuale, dau vina pe cine sau ce se nimereşte în cale – de la „castravetele spaniol“ la „lenea grecească“ şi de la „romii din România“ la „încăpăţînarea germană“... 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

carne de porc la sare
Boala gravă pe care o poți face doar gustând în timp ce prepari bunătăți de Crăciun. Au fost 31 cazuri în România, anul trecut
La nivel mondial se înregistrează aproximativ 10.000 cazuri anual, iar în România, anul trecut, au fost tratate 31 cazuri, număr în creștere față de anul anterior. Boala nu se transmite de la om la om, însă te poți îmbolnăvi foarte ușor consumând carne infestată.
Timişoara-decembrie 1989 FOTO FORTEPAN/Urban Tamas
15 decembrie: La Timişoara s-a strigat pentru prima dată „Jos Ceauşescu!”. Începutul Revoluţiei din 1989
La 15 decembrie 1989, o demonstraţie de solidaritate cu pastorul Laslo Tokes declanşa o mişcare de protest împotriva regimului comunist la nivel naţional. Tot într-o zi de 15 decembrie, în 1947, se năştea George Pruteanu, celebru datorită emisiunii sale „Doar o vorbă săț-i mai spun”.
Aurora Boreală în Laponia Foto Eturia
Laponia, destinația externă cea mai căutată în luna decembrie. Oferte la prețuri reduse pentru 2025
Laponia continuă să fie una dintre cele mai populare atracții de Crăciun. Pentru sezonul 2025, au fost deja anunțate primele oferte pentru excursii în această destinație, care oferă oportunitatea de a experimenta magia Crăciunului în regiunile nordice.
image png
Mihaela Bilic, despre alimentul care ne distrugem organismul. Este consumat în timpul postului: „Postul nu face bine și nu ajută organismul decât atunci când...”
Românii care țin post se axează mai mult pe eliminarea produselor lactate, însă uită că un aliment consumat în exces le poate afecta sănătatea. Medicul nutriționist Mihaela Bilic a explicat în detaliu despre ce este vorba.
muzeul FOTO Ionica Nechifor jpg
Instituția publică din România care face profit 3.5 milioane de lei. Cum reușește un institut de cercetare să concureze cu mediul privat
În nordul extrem al României se află probabil singura instituție publică din România care face profit. Ba mai mult, asemeni unei societăți comerciale îl investește în dezvoltare. A încheiat anul cu 3.5 milioane de lei în conturi și a derulat investiții de peste 4 milioane de euro.
Condiții precare la Spitalul pentru Copii din Cluj Napoca Foto Mănici din Cluj Napoca jpg
Condiții deplorabile la Spitalul pentru Copii din Cluj-Napoca. Reacția unei mame: „O experiență îngrozitoare, am rămas traumatizată”
O mămică, care a fost internată împreună cu bebelușul său de doar două luni în secția Pediatrie 1, din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii din Cluj-Napoca, a povestit despre condițiile precare din unitatea medicală.
image png
Motivul neașteptat pentru care Ozana Barabancea nu va avea brad de Crăciun în acest an: „Nu sunt foarte fericită, dar ce să fac? Asta e!”
În timp ce vedetele autohtone din showbiz își etalează brazii de Crăciun pe rețelele de socializare, la polul opus se află Ozana Barabancea care a decis că anul acesta nu va împodobi pomul. Soprana a venit cu o explicație în acest sens.
Adrian Bejan   prof  univ  Duke University USA   Foto arhiva personală jpeg
INTERVIU Prof. univ. Adrian Bejan: „Societatea este un organism viu, iar dacă îi împiedici procesul natural de evoluție, te îndepărtează“
Dincolo de revoluționarea modului în care înțelegem lumea și universul, descoperirile despre legile naturii oglindesc și dinamica societăților, oferindu-ne instrumentele necesare pentru a o înțelege mai bine și a modela viitorul în avantajul nostru.
ger ninsoare zapada iarna termometru shutterstock 743819602 jpg
Județele care intră sub Cod galben de ninsori și vânt puternic. Până la ce oră este valabil
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare cod galben de ninsoare și vânt puternic pentru trei județe.