De azi pe mîine, dar durabil

Publicat în Dilema Veche nr. 215 din 29 Mar 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pentru un popor obişnuit cu traiul "de azi pe mîine", dar şi cu ideea că "veşnicia s-a născut la sat", aplicate cu sîrg de veacuri şi "teoretizate" în frumoase eseuri şi articole de scriitori şi gazetari de frunte, expresia "dezvoltare durabilă" pare un scandal. Cum adică "durabilă" cînd noi sîntem, în acelaşi timp, şi în dialog direct cu marile mişcări ale Cosmosului, şi terorizaţi de ziua de mîine? Cum adică "durabilă", cînd în gene (şi sprîncene) avem încă urmele deselor fugi din calea năvălitorilor la care erau nevoiţi să recurgă strămoşii noştri, drept pentru care şi aşezările noastre au avut multă vreme un aer precar, gîndit cu premeditare ca reconstruibil? Ce poate însemna "pe termen mediu şi lung" la români, care de atîta amar de ani şi-au făcut cuibul cu dileme între pripa bocceluţei de luat în codru cu ocazia bejeniei şi eternitatea frăţiei cu natura? Poate singura posibilitate de a face ceva durabil (fie şi o strategie de dezvoltare) ar decurge din principiul "pup-o în bot şi-i papă tot"; pe ea, pe natură adică, fiindcă ea ce treabă are, pe ea de ce-o avem? O avem pentru ca să ne dea la toţi, dacă nu o pensie bunicică ("asta-i treaba statului..."), măcar puţinul acela care să ne-ajungă de azi pe mîine (ca indivizi), astfel încît să "durăm" în eternitate ca neam, pînă ne-om integra în armonia cosmică, unde nu mai e nici supărare, nici suspin, nici strategie pe termen mediu. Şi totuşi... Acest popor blînd, dar mîndru, dacă tot a nimerit cam ca proasta-n horă în Uniunea Europeană, s-a trezit că trebuie să facă faţă şi unei Strategii Naţionale de Dezvoltare Durabilă. Este în curs de elaborare, va avea circa o sută de pagini şi ar putea fi gata pe 10 aprilie, dar se aşteaptă punctele de vedere formulate în scris de către ministere, în special de către Ministerul Muncii şi cel al Culturii, a declarat dl Călin Georgescu, directorul Centrului Naţional de Dezvoltare Durabilă (http://www.sdnp.ro). Deocamdată, au avut loc cîteva runde de dezbateri publice asupra proiectului de strategie şi vor urma dezbateri regionale. Bineînţeles, presa mainstream şi televiziunile n-au acordat importanţă acestui subiect pentru că audienţa nu e ceva durabil, iar cestiunile arzătoare aducătoare de rating sînt altele - de exemplu, dacă Marian Vanghelie va candida la primăria Capitalei. Doar pe la radioul public s-a mai putut auzi cîte ceva. Sînt convins că nici după publicarea ei în formă finală nu va crea mari ecouri. Unora, obişnuiţi cu gîndirea metaforică şi speculativă, li se va părea prea tehnică, altora, fatalişti din fire, li se va părea "utopică", iar cei mai mulţi - în frunte cu editorialiştii şi moderatorii de talk-show-uri - vor fi ocupaţi cu contrele din campania electorală. Documentul respectiv însă va fi, cred, unul extrem de important nu doar din punct de vedere economic şi social, dar şi cultural. Nu am competenţa să mă pronunţ asupra "valabilităţii" sale, nu ştiu cît de bună sau rea e strategia în sine, dacă va da rezultatele scontate sau nu. Dar din ceea ce deja se spune în jurul acestei strategii, deduc că merită toată atenţia din punct de vedere cultural, pentru că demontează cîteva dintre stereotipiile noastre despre noi înşine şi mica mitologie identitară în care ne complacem. Ministrul Attila Korodi a spus că avem un deficit serios de resurse (importăm jumătate din necesarul de gaze naturale şi 60% din necesarul de petrol, iar rezervele de uraniu se vor termina în cîţiva ani), iar profesorul Aureliu Lecca, unul dintre autorii strategiei, a pus accentul: "Sîntem o ţară bogată în resurse sărace şi scumpe", nu avem o cultură a economisirii şi a eficienţei, pierdem circa o treime din resursele primare ale ţării. Cu alte cuvinte, discursul despre "frumuseţile şi bogăţiile ţării" cu care am fost, generaţii la rînd, îndoctrinaţi în şcoală, se dovedeşte o simplă metaforă bună de crescut aluatul sentimentului patriotic. Nimic mai mult. Bogăţiile sînt pe terminate, iar frumuseţile le "rezolvăm" rapid: descoperitori spontani ai consumismului şi ai individualismului, aruncăm pungi, pet-uri, sticle, frigidere etc., etc. pe frumoasele cîmpii şi în frumoasele păduri ale patriei şi gata. Pe urmă e "treaba statului" să le adune... Cu alte cuvinte, în timp ce noi trăiam cufundaţi în discursul belferesc al abundenţei resurselor naturale şi al "frăţiei cu codrul", realitatea concretă era cu totul alta. În timp ce profesorii îi învăţau pe şcoleri să fie mîndri de statutul de "grînar al Europei" pe care l-a avut ţărişoara noastră şi să simtă un fior la gîndul că nu ştiu cît la sută din teritoriul României e acoperit de păduri, iar rîurile şi lacurile noastre au apa limpede şi curată, toate aceste resurse (şi multe altele) se împuţinau implacabil. Azi, "în ciuda" rîurilor şi lacurilor, două treimi din locuitorii satelor nu au acces la apă curentă. Nici orăşenii nu stau prea bine pentru că în marile aglomeraţii urbane aprovizionarea cu apă e dependentă de ploi. Cît despre creşterea economică din ultimii ani, cu care ne mîndrim atîta crezînd că face parte din procesul de modernizare şi de recuperare a decalajului faţă de "ţările avansate", e tot cu pierderi: producţia industrială a crescut, între 2001-2005, cu 40%, dar consumînd cu 46% mai multe resurse. "Adică am produs nesustenabil", a spus ministrul Korodi în limbajul specific tehnocraţilor. În limbajul înţeleptului popor român, s-ar spune că "ce am luat pe mere am dat pe pere". În ţările Uniunii Europene, majoritatea cetăţenilor este interesată de problemele mediului şi ale dezvoltării durabile, arată un recent Eurobarometru pe această temă (http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb_special_en.htm#295). Românii sînt ceva mai puţin preocupaţi, după cum arată cifrele, dar nu asta e problema. Ideea de dezvoltare durabilă e percepută tot ca o "treabă a statului", deşi în chestiunile de mediu totul porneşte de la educaţia individuală. Numai că, dacă ni se ia plăcerea de a ne "refugia" în codru cu maşina nou-nouţă, la un mic şi-o bere, nu ne place. Trăim încă într-un discurs romantic, asezonat cu o doză de individualism recent şi primitiv. Iar după ce ne deşertăm bocceluţa cu resturi pe pajişte sau în rîu, pornim iar spre oraş şi admirăm "frumuseţile peisajului".

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

judecatori magistrati bani venituri pensii shutterstock
Cea mai mare pensie specială versus cea mai mare pensie stabilită pe principiul contributivității, în Suceava
Suceava se află printre primele județe din țară la numărul de pensionari, dar sumele pe care le încasează cei aflați în în plată nu sunt dintre cele mai mari, ci dimpotrivă. Peste 30% dintre pensionari încasează cel mult 1.000 de lei.
Ivana Knoll FOTO Instagram png
Moment hilar în Qatar, cu doi bărbați care scot rapid telefoanele pentru a o poza pe Miss Croația | FOTO VIDEO
Una dintre cele mai provocatoare fane de la Mondialul din Qatar a fost Ivana Knoll, fotomodelul care a fost Miss Croația reușind să întoarcă privirile a mii de suporteri.
femeie inele de aur mana bijuterii shutterstock 1966151602 jpg
Zodiile care nu trebuie să poarte aur sub nicio formă. Cum alungi ghinionul adus de bijuterii
Deși este unul dintre cele mai iubite metale prețioase, poartă ghinion. Un astrolog celebru spune de ce nu e bine să purtăm aur. Totodată, există și un ritual simplu prin care se alungă spiritele rele.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.