De azi pe mîine, dar durabil

Publicat în Dilema Veche nr. 215 din 29 Mar 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pentru un popor obişnuit cu traiul "de azi pe mîine", dar şi cu ideea că "veşnicia s-a născut la sat", aplicate cu sîrg de veacuri şi "teoretizate" în frumoase eseuri şi articole de scriitori şi gazetari de frunte, expresia "dezvoltare durabilă" pare un scandal. Cum adică "durabilă" cînd noi sîntem, în acelaşi timp, şi în dialog direct cu marile mişcări ale Cosmosului, şi terorizaţi de ziua de mîine? Cum adică "durabilă", cînd în gene (şi sprîncene) avem încă urmele deselor fugi din calea năvălitorilor la care erau nevoiţi să recurgă strămoşii noştri, drept pentru care şi aşezările noastre au avut multă vreme un aer precar, gîndit cu premeditare ca reconstruibil? Ce poate însemna "pe termen mediu şi lung" la români, care de atîta amar de ani şi-au făcut cuibul cu dileme între pripa bocceluţei de luat în codru cu ocazia bejeniei şi eternitatea frăţiei cu natura? Poate singura posibilitate de a face ceva durabil (fie şi o strategie de dezvoltare) ar decurge din principiul "pup-o în bot şi-i papă tot"; pe ea, pe natură adică, fiindcă ea ce treabă are, pe ea de ce-o avem? O avem pentru ca să ne dea la toţi, dacă nu o pensie bunicică ("asta-i treaba statului..."), măcar puţinul acela care să ne-ajungă de azi pe mîine (ca indivizi), astfel încît să "durăm" în eternitate ca neam, pînă ne-om integra în armonia cosmică, unde nu mai e nici supărare, nici suspin, nici strategie pe termen mediu. Şi totuşi... Acest popor blînd, dar mîndru, dacă tot a nimerit cam ca proasta-n horă în Uniunea Europeană, s-a trezit că trebuie să facă faţă şi unei Strategii Naţionale de Dezvoltare Durabilă. Este în curs de elaborare, va avea circa o sută de pagini şi ar putea fi gata pe 10 aprilie, dar se aşteaptă punctele de vedere formulate în scris de către ministere, în special de către Ministerul Muncii şi cel al Culturii, a declarat dl Călin Georgescu, directorul Centrului Naţional de Dezvoltare Durabilă (http://www.sdnp.ro). Deocamdată, au avut loc cîteva runde de dezbateri publice asupra proiectului de strategie şi vor urma dezbateri regionale. Bineînţeles, presa mainstream şi televiziunile n-au acordat importanţă acestui subiect pentru că audienţa nu e ceva durabil, iar cestiunile arzătoare aducătoare de rating sînt altele - de exemplu, dacă Marian Vanghelie va candida la primăria Capitalei. Doar pe la radioul public s-a mai putut auzi cîte ceva. Sînt convins că nici după publicarea ei în formă finală nu va crea mari ecouri. Unora, obişnuiţi cu gîndirea metaforică şi speculativă, li se va părea prea tehnică, altora, fatalişti din fire, li se va părea "utopică", iar cei mai mulţi - în frunte cu editorialiştii şi moderatorii de talk-show-uri - vor fi ocupaţi cu contrele din campania electorală. Documentul respectiv însă va fi, cred, unul extrem de important nu doar din punct de vedere economic şi social, dar şi cultural. Nu am competenţa să mă pronunţ asupra "valabilităţii" sale, nu ştiu cît de bună sau rea e strategia în sine, dacă va da rezultatele scontate sau nu. Dar din ceea ce deja se spune în jurul acestei strategii, deduc că merită toată atenţia din punct de vedere cultural, pentru că demontează cîteva dintre stereotipiile noastre despre noi înşine şi mica mitologie identitară în care ne complacem. Ministrul Attila Korodi a spus că avem un deficit serios de resurse (importăm jumătate din necesarul de gaze naturale şi 60% din necesarul de petrol, iar rezervele de uraniu se vor termina în cîţiva ani), iar profesorul Aureliu Lecca, unul dintre autorii strategiei, a pus accentul: "Sîntem o ţară bogată în resurse sărace şi scumpe", nu avem o cultură a economisirii şi a eficienţei, pierdem circa o treime din resursele primare ale ţării. Cu alte cuvinte, discursul despre "frumuseţile şi bogăţiile ţării" cu care am fost, generaţii la rînd, îndoctrinaţi în şcoală, se dovedeşte o simplă metaforă bună de crescut aluatul sentimentului patriotic. Nimic mai mult. Bogăţiile sînt pe terminate, iar frumuseţile le "rezolvăm" rapid: descoperitori spontani ai consumismului şi ai individualismului, aruncăm pungi, pet-uri, sticle, frigidere etc., etc. pe frumoasele cîmpii şi în frumoasele păduri ale patriei şi gata. Pe urmă e "treaba statului" să le adune... Cu alte cuvinte, în timp ce noi trăiam cufundaţi în discursul belferesc al abundenţei resurselor naturale şi al "frăţiei cu codrul", realitatea concretă era cu totul alta. În timp ce profesorii îi învăţau pe şcoleri să fie mîndri de statutul de "grînar al Europei" pe care l-a avut ţărişoara noastră şi să simtă un fior la gîndul că nu ştiu cît la sută din teritoriul României e acoperit de păduri, iar rîurile şi lacurile noastre au apa limpede şi curată, toate aceste resurse (şi multe altele) se împuţinau implacabil. Azi, "în ciuda" rîurilor şi lacurilor, două treimi din locuitorii satelor nu au acces la apă curentă. Nici orăşenii nu stau prea bine pentru că în marile aglomeraţii urbane aprovizionarea cu apă e dependentă de ploi. Cît despre creşterea economică din ultimii ani, cu care ne mîndrim atîta crezînd că face parte din procesul de modernizare şi de recuperare a decalajului faţă de "ţările avansate", e tot cu pierderi: producţia industrială a crescut, între 2001-2005, cu 40%, dar consumînd cu 46% mai multe resurse. "Adică am produs nesustenabil", a spus ministrul Korodi în limbajul specific tehnocraţilor. În limbajul înţeleptului popor român, s-ar spune că "ce am luat pe mere am dat pe pere". În ţările Uniunii Europene, majoritatea cetăţenilor este interesată de problemele mediului şi ale dezvoltării durabile, arată un recent Eurobarometru pe această temă (http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb_special_en.htm#295). Românii sînt ceva mai puţin preocupaţi, după cum arată cifrele, dar nu asta e problema. Ideea de dezvoltare durabilă e percepută tot ca o "treabă a statului", deşi în chestiunile de mediu totul porneşte de la educaţia individuală. Numai că, dacă ni se ia plăcerea de a ne "refugia" în codru cu maşina nou-nouţă, la un mic şi-o bere, nu ne place. Trăim încă într-un discurs romantic, asezonat cu o doză de individualism recent şi primitiv. Iar după ce ne deşertăm bocceluţa cu resturi pe pajişte sau în rîu, pornim iar spre oraş şi admirăm "frumuseţile peisajului".

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Vue du village de Tourrettes sur Loup depuis la route des Quenières JPG
Un milionar francez și-a lăsat averea orașului în care a locuit. Ce condiție a pus autorităților să primească banii
Marcelin Arthur Chaix, un cetățean discret al comunei Tourrettes, din sudul Franței, a decis să lase o moștenire impresionantă de 2,5 milioane de euro administrației locale.
nationala romania jpg
migranti salvati 01, captură video SOS Mediterranee
120 de migranţi care încercau să traverseze Canalul Mânecii, pe vânturi puternice, au fost salvați de autoritățile franceze
Autorităţile franceze au salvat, joi, 120 de migranţi care încercau să traverseze clandestin spre Anglia. 64 dintre ei se aflau la bordul aceleiaşi ambarcaţiuni.
longevitate
Este supranumită „tocănița longevității”! Rețeta delicioasă pe care o consumă oamenii care ajung la vârsta de 100 de ani
De-a lungul globului există așa-zisele „zone albastre”, unde oamenii trec adesea de pragul de 100 de ani. Dieta are un rol important pentru longevitatea lor, iar această tocănițiă este una consumată destul de des de către cei care ajung la vârste înaintate.
Evenimentul de anunțare a Alianței Dreapta Unită, formată din partidele USR, PMP, FD, în București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Cum ar putea partidele politice să recâștige încrederea cetățenilor. Analist: „Suntem în plină pandemie de ură"
Partidele politice din România trebuie să adopte măsuri radicale pentru a recâștiga încrederea cetățenilor. Analiștii punctează cauzele profunde ale crizei actuale și propun soluții urgente pentru a combate dezinformarea și diviziunile interne.
Nave de război pe fundalul drapelului chinez FOTO SHUTTERSTOCK
China şi-a retras navele de război desfăşurate în jurul Taiwanului
Navele marinei şi ale pazei de coastă chineze care desfăşurau de câteva zile un vast exerciţiu naval în jurul Taiwanului s-au întors joi în porturile lor, au anunţat vineri autorităţile taiwaneze.
Politie Mexic FOTO Shutterstock jpg
Cel puţin cinci corpuri umane, tăiate în bucăţi, descoperite într-o camionetă, în Mexic
Cel puţin cinci cadavre umane tăiate în bucăţi au fost descoperite joi la bordul unei camionete în statul Guanajuato din centrul Mexicului unde se desfăşoară un război sângeros între carteluri, potrivit autorităţilor.
image png
CRBL recunoaște greșelile care au dus la ruperea căsniciei cu Elena: „Au fost prea multe, prea dese și prea nebune”
La câteva luni de la divorțul de Elena, CRBL recunoaște care au fost greșelile făcute de el care au condus la destrămarea relației. Cântărețul care în prezent se află implicat cu o tânără mult mai mică decât el mărturisește că în fostul mariaj a greșit atât el, cât și fosta soție.
Horatiu Potra soseste la sediul IGPR  Foto Inquam Photos Octav Ganea (10) jpg
Dosarul lui Horaţiu Potra: Tribunalul Prahova judecă vineri contestaţiile la măsura controlului judiciar
Tribunalul Prahova judecă, vineri, contestaţiile procurorilor şi ale inculpaţilor faţă de măsura controlului judiciar dispusă de Judecătoria Ploieşti cu privire la Horaţiu Potra şi Andrei Florin Lup, cercetat în aceeași cauză.