De-a bîza cu preşedintele

Publicat în Dilema Veche nr. 172 din 26 Mai 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nici n-a apucat cocoşul să cînte succesul a treia oară, şi Făt-Frumos cel cîştigător la referendum s-a dat de trei ori peste cap, s-a transformat într-un zmeu mic şi nervos, apoi a aruncat buzduganul vorbelor către o jurnalistă şi a plecat acasă, cu prinţesa şi cumpărăturile făcute la supermarket, dar şi cu un telefon mobil care nu-i aparţinea. Printre sforăriile şi şedinţele interminabile ale partidelor care încearcă să iasă basma curată după referendum, s-a strecurat acest episod meschin, dar expresiv, care spune destule despre viaţa noastră publică: preşedintele Băsescu i-a luat telefonul unei jurnaliste, a spus despre ea că este "ţigancă împuţită" (ce-i drept, în cadru privat, într-o discuţie cu soţia), apoi a dat un comunicat de presă în care îşi exprima regretul. Presa a întors deja pe toate părţile această întîmplare: opinia generală a fost că gestul preşedintelui este abuziv şi jignitor. Unii au adăugat şi un mic reproş la adresa jurnalistei: ea ar fi insistat, mai mult decît era cazul, să-l filmeze pe preşedinte, aflat totuşi într-o împrejurare privată. Bineînţeles, la asta se poate răspunde invocînd reglementări ale instituţiilor europene, în care se spune că o persoană publică trebuie să-şi asume acest rol şi să înţeleagă că şi unele dintre aspectele vieţii sale private pot deveni informaţii de interes public. Dar la fel de bine se poate răspunde invocînd bunul-simţ: cînd un om îţi solicită să nu-l filmezi punîndu-şi berea şi apa minerală în portbagaj, buna creştere ar trebui să te îndemne să-i accepţi solicitarea. Dar mai e loc pentru buna creştere şi bunul-simţ în viaţa publică romÈnească? Nu mai e. Şi abia de aici încolo începe problema. Preşedintele Băsescu e un om dintr-o bucată şi nu se pierde în "fineţuri": vorbele din topor fac parte din specificul său şi, cu siguranţă, contribuie la popularitatea sa printre acei concetăţeni ai noştri care apreciază exprimarea buruienoasă şi înjurătura plasată la momentul just. Cu jurnaliştii, preşedintele are o relaţie amestecată: nu pare să-i iubească prea mult, dar îi utilizează cînd are nevoie. Nu o dată a folosit, "din mers", adresîndu-se jurnaliştilor, formule de genul "voi ce dracu’ mai vreţi?", dar nimeni n-a protestat - deşi bunul-simţ ar fi trebuit să funcţioneze şi preşedintele să fie pus la punct pe loc. (Vi-l închipuiţi pe Tony Blair, de pildă, adresîndu-se astfel jurnaliştilor care-l aşteaptă pe Downing Street? Ştiu, comparaţia e inadecvată...). Cu alte ocazii însă, cînd preşedintele avea interesul să apară la televizor în posturi private care să-i consolideze imaginea de "om popular, de-al nostru, dintre noi, printre noi" - de exemplu, bînd un şpriţ, dansînd cu doamna, dîndu-se cu săniuţa la Predeal etc. -, jurnaliştii erau numai buni, iar şeful statului făcea pe simpaticul. Pe de altă parte, jurnaliştii nu-l scapă din ochi o clipă şi transformă în ştire fiecare hohot de rîs sau interjecţie prezidenţială: asta e presa de la noi, i-a intrat în cap că zbenguiala face audienţă mai mare decît lucrul aşezat şi cumsecade. Pe scurt, relaţia dintre preşedinte şi presă (sau dintre politicieni şi presă în general) este una lipsită de civilitate, cele două "tabere" ştiind că au nevoie una de alta şi, prin urmare, trebuie să se suporte reciproc. Gestul preşedintelui de a-i lua jurnalistei telefonul mobil şi cuvintele spuse despre ea trebuie plasate, cred, pe acest fundal. Ceea ce nu anulează, desigur, gravitatea faptelor: şeful statului a avut un comportament nedemn şi abuziv (în ţările europene se cunosc cazuri de demisii ale unor demnitari, pentru chestiuni mai puţin grave şi pentru cuvinte mai puţin "tari" - ştiu, iar fac comparaţii neadecvate). Dar această bîză permanentă între presă şi preşedinte va continua, să nu ne facem iluzii: ea nu este decît expresia "în mic" a unei vieţi publice isterice, agresive, a unei "realităţi" construite cu televizorul deschis şi cu o interminabilă vorbărie fără şir, debitată dezinvolt de politicieni ipocriţi şi iresponsabili (excepţiile confirmă regula, desigur), care invocă la tot pasul "poporul", dar nu sînt capabili să se gîndească la cetăţenii pe care pretind că-i reprezintă decît în termeni de "gloată" electorală, bună de scos la vot. Preşedintele însuşi, în campania pentru referendum, a rostit cuvîntul "popor" pînă la plictis, ajungînd chiar să propună, în discursul de după aflarea rezultatelor, întîlniri trimestriale cu "poporul" în Piaţa Universităţii (ceea ce este pur şi simplu o aberaţie spusă la entuziasm...). Dar cînd pretinzi că stai de vorbă cu poporul şi jigneşti senin un cetăţean, ceva nu e în regulă. Şi nu "reforma clasei politice" e soluţia, nici modificarea Constituţiei, nici votul uninominal. Ar fi nevoie de ceva mai multă civilizaţie. Dar aceasta este o "reformă" care nu se regăseşte în programul nici unui partid sau politician. Avem, nu-i aşa, alte urgenţe...

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Cum va fi vremea în ultima lună de iarnă. Care e recordul de ger năprasnic în România
Temperaturi foarte scăzute sau maxime termice neobişnuite s-au consemnat, de-a lungul timpului, în luna februarie. Recordul de ger a fost bătut la data de 10 februarie 1929, când la Vf.Omu s-au înregistrat minus 38 grade Celsius.
image
Patru lucruri în care se măsoară cu adevărat fericirea. Ce spune un profesor de la Harvard
Dr. Sanjiv Chopra, profesor la Harvard, a explicat de ce 20 de milioane de dolari câștigați la loto nu te fac fericit pe termen lung și care ar fi cele cinci lucruri care ar ajuta cu adevărat pentru a obține această stare.
image
Şi-a ucis cea mai bună prietenă din dorinţa de a fi mamă. Cele două femei se cunoscuseră la biserică
Crima haluncinantă, comisă de o femeie din Texas a uimit o lume întreagă. Aceasta şi-a omorât cu sânge rece cea mai bună prietenă, pe care o cunoştea de mai bine de un deceniu. Totul pentru a-i fura copilul.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.