Cum să te înţelegi cu România europeană

Publicat în Dilema Veche nr. 224 din 28 Mai 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Susanne Kastner, vicepreşedinta Bundestag-ului, a fost în România pentru lansarea unui proiect de turism transfrontalier pe bicicletă, finanţat în parte şi de statul german, şi a declarat următoarele, după ce a mers cu bicicleta între Dubova şi Orşova: "Drumul de la Caraş Severin spre Drobeta-Turnu Severin este o ruşine. Într-adevăr, am văzut că se lucrează la el, însă se lucrează într-un mod neacceptabil, în bătaie de joc faţă de toţi participanţii. La sfîrşitul campaniei electorale, Guvernul României ar trebui să devină mult mai responsabil şi să se ocupe de această problemă, pentru că alegătorul i-a dat o sarcină. Dacă nu se pot înţelege asupra traseului autostrăzii, măcar să repare drumurile europene (...) Parlamentul Germaniei priveşte cu foarte mare îngrijorare situaţia din România" (HotNews.ro, 23 mai 2008). Susanne Kastner a criticat Guvernul român şi acum cîteva luni, în termeni foarte duri: "Guvernul Flat-Tax-Tăriceanu este orb faţă de problemele sociale din propria ţară. (...) Trebuie să ne unim cu toţii eforturile împotriva ignoranţei pentru domeniul social ce stăpîneşte Palatul Victoria". Dacă asemenea declaraţii ar fi fost făcute în vremea cînd România aştepta aderarea la UE, presa ar fi luat foc, iar Guvernul s-ar fi dat de ceasul morţii să atenueze "impactul negativ asupra imaginii României". Acum - nimic. Pe cine mai interesează că "Parlamentul Germaniei priveşte cu mare îngrijorare situaţia din România"? Să fie la ei acolo, avem şi noi Parlamentul nostru, cu alte îngrijorări (cum să "facă scăpat" dosarul lui Miron Mitrea şi altele din aceeaşi categorie). Cine mai bagă de seamă că un demnitar european de un asemenea nivel foloseşte o stilistică neobişnuită în declaraţiile publice ale politicienilor occidentali ("Guvernul Flat-Tax-Tăriceanu", "drumul este o ruşine", "se lucrează în bătaie de joc", "ignoranţa ce stăpîneşte Palatul Victoria")? Şi nu se poate spune că expresiile dure "i-au scăpat": în multe ţări din Europa de Vest (mai ales în cele germanice) asemenea formule nu se folosesc în mod curent. Şi totuşi, doamna Susanne Kastner n-a reuşit să obţină nici măcar o sprînceană încruntată din partea Guvernului, cu atît mai puţin vreo replică sau vreun punct de vedere. Înainte de 2007, dacă vreun parlament din vreo ţară UE se declara "îngrijorat", ar fi fost alarmă generalizată, căci parlamentele trebuia să ratifice Tratatul de aderare a României. Exemplul mi se pare tipic pentru atitudinea României după aderare: ne-am văzut cu sacii în car... Încă de la începutul anilor ’90, motorul principal al reformelor a fost presiunea Occidentului. Mai întîi voiam clauza naţiunii celei mai favorizate din partea SUA şi am adoptat, şontîc-şontîc, reglementări democratice privind drepturile omului şi ale minorităţilor. Apoi, voiam în Consiliul Europei, în NATO şi în UE, şi am început reformele economice. Orice urmă de melancolie din glasul vreunui demnitar occidental ne dădea fiori, întrezăream imediat "un semnal negativ" şi ne puneam pe treabă. Orice aiureală legislativă era motivată de ai noştri cu "aşa ne cere UE", iar noi, cetăţenii, băgam la cap cu smerenie şi oftam împăcaţi cu soarta, de dragul "marelui moment istoric" al "intrării în lumea civilizată". Iată-ne intraţi şi neadaptaţi. Tocmai pentru că e civilizată, lumea aceasta i-a învăţat pe politicienii ei de vîrf să nu se joace cu vorbele, să respecte termenele, să respecte relaţiile cu alte state ş.a.m.d. Or, cu România europeană e greu să te înţelegi. Demnitarii noştri sînt mai ocupaţi decît ai lor; şi n-au - mă tem - aceleaşi "ocupaţiuni mintale", vorba lui Moromete. Promisiunile că reformele vor continua şi după aderare nu sînt respectate; dar nici modul de a face politică nu e compatibil cu "al lor". Şi aici se află - cred - una dintre cheile neînţelegerii. Dincolo de tratative, de negocieri, de presiuni care pot fi făcute, atîta timp cît în politica românească predomină păcăleala şi vorbele umflate, obsesia "imaginii publice" şi abureala cetăţenilor, Uniunea Europeană nu are ce să ne mai facă. Cînd un parlamentar german, suedez, francez, britanic, danez (etc.) ajunge să spună că Parlamentul său "e îngrijorat", e conştient de seriozitatea spuselor sale. Îşi asumă ce spune. Greutatea "semnalului politic" e mare, la fel de mare ca şi înainte de 2007, numai că între timp ai noştri s-au trezit într-o ţară "egală" cu toate celelalte, ca membră a UE. Nu sîntem singurii: şi ţările intrate în 2004 în UE au trecut prin perioada lor de delăsare internă şi nepăsare faţă de ecourile externe. Există o mică parte bună în această transformare de atitudine: am scăpat de "sensibilitatea" faţă de ce spun străinii, aşa că avem şanse, în timp, să scăpăm şi de complexul aferent. Partea rea e că procesul de "desensibilizare" duce uneori pînă la nesimţirea totală. Acum reformele trebuie făcute pentru că există voinţa de a le face, nu pentru că "ne cere UE". Politica trebuie să se schimbe, tocmai pentru că sîntem în UE. Dar asta va mai dura multă vreme. Pînă atunci, instituţiile europene şi politicienii din celelalte ţări se vor înţelege, adesea, greu sau deloc, cu "stilul" nostru. Şi nici măcar şantajul cu tăierea fondurilor, dacă nu facem ce trebuie, nu ţine. Românu’ e gata oricînd să spună "ducă-se, unde a mers mia, merge şi suta". Şi apoi, n-au decît să taie cît vor, oricum nu reuşim să cheltuim atîta bănet, din lipsă de proiecte. Adică - vorba doamnei Kastner - pentru că "se lucrează în bătaie de joc"...

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

image
Alina Pușcaș, internată în spital cu o afecțiune rară. „ Nu am știut că există așa ceva“ | adevarul.ro
Prezentatoarea emisiunii „Te cunosc de undeva“ are probleme de sănătate și se află în spital de câteva zile.
image
21 de ani de închisoare pentru unul dintre răpitorii câinilor cântăreţei Lady Gaga | adevarul.ro
Unul dintre cei trei indivizi acuzaţi că au împușcat un angajat al cântăreţei americane Lady Gaga pentru a răpi câinii vedetei a fost condamnat luni, la Los Angeles. Pedeapsa primită de individ este de 21 de ani de închisoare, relatează AFP

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.